Proiectul de lege de abrogare a OUG 114/2018, pe care Guvernul Orban îşi va asuma răspunderea în Parlament va modifica în acelaşi timp şi legea energiei şi gazelor naturale şi va stabili un calendar de liberalizare a preţurilor la gaze şi la energie electrică cu termene mai strânse decât cele vehiculate până acum.
Concret, potrivit unor surse guvernamentale, concomitent cu abrogarea OUG 114, care pentru piaţa de energie a însemnat introducerea taxei de 2% pe cifra de afaceri şi reintroducerea preţurilor reglementate, noua lege, care va adapta legea actuală a energiei, va stabili că, de la 1 octombrie preţurile la gaze şi electricitate pentru populaţie vor fi liberalizate 100%. Noua lege va stabili că procedurile prin care piaţa se va liberaliza până la data de 1 octombrie vot fi stabilite prin legislaţiue secundară de ANRE.
Guvernul îşi va asuma răspunderea pe abrogarea OUG 114 în circa două săptămâni, potrivit declaraţiilor ministrului Economiei şi Energiei, Virgil Popescu, care a început deja discuţii şi cu producătorii şi cu furnizorii.
Această liberalizare ar avea, de principiu acordul Comisiei Europene, dar vor mai avea loc discuţii. La fel, Guvernul poartă discuţii cu ANRE pe această temă, în condiţiile în care Autoritatea ar fi dorit un calendar de liberalizare mai mult pentru preţurile la energie. Vom explica mai jos de ce.
Vechiul calendar de liberalizare, despre care s-a vorbit până acum şi la care a lucrat ANRE arăta în felul următor: la electricitate, în prima jumătate a anului viitor, cei patru Furnizori de Ultimă Iinstanţă vor primi 60% din energia necesară consumatorilor casnici de la Hidro și Nuclearelectrica, iar restul din piața liberă. De la 1 iulie, procentul de achiziție reglementată scade la 40%, urmând ca de la 1 ianuarie 2021 el să scadă la 20%, iar de la jumătatea anului viitor piața să fie dereglementată 100%. La gaze, furnizorii populaţiei şi ai centralelor termice urmau să primească gaze de la Petrom şi Romgaz la actualul preţ de 68 de lei/MWh, până la 31 martie 2020, urmând ca, apoi, populaţia şi CET-urile să primească, timp de un an, doar jumătate din necesarul de gaz la preţ de 68 de lei, de la cei doi producători, restul din piaţa liberă. Începând cu 1 aprilie 2021, piaţa urma să fie complet liberalizată, dar celor doi producători mari li s-at fi impus să pună pe piaţa locală, chiar de la începutul anului, o cantitate de gaze, calculată ca procent din producţia anuală. Procentul urma să fie stabilit de ANRE, spre deosebire de vechea legislaţie când el era impus la minimum 40% plus, eventiual, ce stabilea ANRE.
Noul calendar scurtează astfel destul de mult calendarul de liberalizare, şi dereglementează total piaţa la 1 octombrie 2020. ANRE ar fi dorit un calendar mai lung pentru preţurile la energie electrică, adică măcar 1 ianuarie 2021, dintr-un motiv simplu: pierderile din trecut trebuie recuperate mai rapid, adică am putea avea parte de creşteri destul de mari de preţ pentru populaţie, întrun timp mai scurt.
Mecanismul este acelaşi: unul dintre motivele reglementării a fost că, prin preţurile stabilite de ANRE, se asigură furnizorilor recuperarea treptată, în facturi, a costurilor nerecunoscute în trecut ale furnizorilor la achiziţia de energie şi gaze. Mecanismul a fost cerut de furnizori, care au spus că au acumulat pierderi iar o scumpire a utilităţilor ar fi fost iminentă. Însă, şi după reglementare, au apărut costuri suplimentare la electricitate, pentru că o parte din energia facturată consumatorilor finali a fost cumpărată de furnizori din piaţă la preţuri care au crescut, iar furnizorii au spus că au iarăşi pierderi.
Amintim că, potrivit unei estimări chiar a Asociației Companiilor de Utilități (ACUE), care reprezintă firmele de furnizare, de la reintroducerea pieţei reglementate şi până la finalul anului, pierderea cumulată a furnizorilor de ultimă instanţă este estimată la circa 150 de milioane de lei, pentru energia electrică.
Prin mecanismul de liberalizare cu calendar mai lung, s-ar fi asigurat o recuperare mai lentă, adică scumpiri mai mici şi în trepte, după cum au spus furnizorii. Opinie care nu a fost însă împărtăşită de producători care au acuzat că, deşi reglementarea i-a obligat să vândă populaţiei la preţuri reduse, în factura finală nu s-a văzut nicio scădere.
