Preţurile la energia electrică din tranzacţiile de pe piaţa intraday au ajuns ieri la 875 de lei/MWh, fiind încheiate sute de tranzacţii la preţuri de peste 800 de lei/MWh. Cine a făcut bani buni şi cine a plătit penalităţile, mai jos.
Piaţa intrazilnică (intraday) este piaţa pe care se fac tranzacţiile cu energie electrică cel mai aproape de momentul livrării. Dacă despre piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare-PZU) s-a tot vorbit în ultimul timp, mai ales în condiţiile în care a fost atins recordul istoric de preţ, zilele trecute, despre piaţa intraday, care este “după” PZU, se vorbeşte mai puţin, mai ales că, tradiţional, este mai puţin lichidă.
Pe această piaţă producătorii care au energie necontractată anterior (prin contracte la termen sau prin tranzacţii anterioare pe PZU) o vând, pentru a fi cumpărată de furnizori (sau de alţi producători) care nu au asigurată prin contracte anterioare toată energia pentru clienţii lor imediat înainte de momentul livrării.
În condiţiile în care piaţa românească de energie a ajuns să fie caracterizată, în ultimele luni, de un deficit de generare, cu importuri susţiunute, ne-am uitat la ce s-a întâmplat pe această piaţă ieri, 19 septembrie, zi în care preţul mediu din PZU (energie livrată azi) a scăzut surprinzător, în condiţiile în care indisponibilitatea unităţii 1 de la Cernavodă s-a prelungit până sâmbătă seara la ora 24.00.
Nivelurile de preţ la care s-a tranzacţionat energia “last minute” sunt şocante: preţuri de 700-800 de lei/MWh au fost la ordinea zilei, şi au fost tranzacţii şi la 875 de lei. Aşadar, cine a avut energie disponibilă în acel moment a avut câştiguri imense, iar cine a stat până în ultimul moment cu energie necontractată a plătit penalizări usturătoare.
De principiu, câştigători au fost producătorii, mai ales cei din eolian, dar nu numai ei. Câteva exemple: Cernavodă Power a vândut la preţuri între 800 şi 875 de lei 59 MWh, EDP a vândut, la aceleaşi preţuri, peste 140 MWh, iar Verbund circa 90 MWh. De situaţie au profitat însă şi producători din surse tradiţionale: Romgaz a avut 25 de tranzacţii de vânzare, la preţuri cuprinse între 700 şi 875 de lei, în total peste 200 MWh, ba chiar bani Termoficare Oradea, care a vândut 17 MWh la preţuri cuprinse între 800 şi 860 de lei.
Cumpărătorii, cei care au plătit aceste preţuri astronomice sunt atât furnizori, cât şi alţi producători care nu au dispus la momentul livrării de energia pe care o contractaseră initial şi a trebuit să cumpere: spre exemplu, Alizeu Eolian (Engie), a trebuit să cumpere la 800 de lei. CEZ Vânzare a plătit sume între 700 şi 848 de lei, cumpărând la ordinul a 200 MWh, şi tot sute de MWh a cumpărat şi Enel, la preţuri cuprinse îmtre 500 şi 800 de lei/MWh.
