Prețurile de referință pentru gazele naturale din Europa au crescut cu 6% luni, la deschiderea pieței din Amsterdam, în timp ce prețurile petrolului au crescut pe fondul escaladării situației din Orientul Mijlociu, potrivit Oilprice.
Prețul pentru luna următoare la Dutch Title Transfer Facility (TTF), etalonul pentru tranzacționarea gazelor în Europa, a crescut cu 6% începând cu ora 7:50, ora Amsterdamului, luni, atingând cel mai ridicat nivel de la criza din 2022-2023 încoace
La valoarea de 97,31 dolari (84,275 euro) pe megawatt-oră (MWh), prețul depășește acum nivelurile din ianuarie 2023, când Europa s-a confruntat cu prima iarnă fără cea mai mare parte a aprovizionării cu gaze prin conducte din Rusia.
Prețurile gazelor în Europa, care marchează cinci săptămâni consecutive de creșteri săptămânale, și-au continuat ascensiunea luni, pe măsură ce riscurile privind aprovizionarea cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu au crescut semnificativ în weekend, după ce Arabia Saudită și-a închis conducta cheie de petrol Est-Vest, care o ajută să ocolească Strâmtoarea Hormuz. Prețurile europene ale gazelor au tot crescut în condițiile în care depozitele de gaze din întreaga Europă sunt pline în proporție de mai puțin de 70%, comparativ cu 82% în aceeași perioadă a anului 2025 și o medie pe cinci ani de peste 80%.
Europa se îndreaptă spre iarnă cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de stocare a gazelor în depozite din ultimele două decenii, deoarece războiul din Orientul Mijlociu a paralizat aprovizionarea cu GNL (gaz natural lichefiat) din Qatar, a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gaze și GNL în Europa și Asia și a intensificat concurența pentru încărcăturile globale de GNL disponibile imediat care nu trebuie să traverseze puncte de strangulare tensionate din punct de vedere geopolitic.
„Potențialul pentru o «luptă globală pentru combustibil» există, în special într-o iarnă mai friguroasă”, a declarat la începutul acestei luni pentru Bloomberg Go Katayama, analist principal pentru GNL la firma de consultanță Kpler.
Ca semn al intensificării concurenței, prețul spot al GNL în Asia a crescut săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din 2022 încoace.
„Perturbarea a obligat cumpărătorii din Europa și Asia să concureze mai agresiv pentru încărcături alternative și a ajutat la propulsarea gazului natural european peste echivalentul a 140 de dolari pe baril”, a declarat săptămâna trecută Ole Hansen, șeful strategiei pe mărfuri la Saxo Bank.
Prețul gazelor este deja pe masa oficialilor BCE
Inflaţia din zona euro ar putea depăşi estimările, deja revizuite în sus, iar evoluţiile recente ale preţurilor la energie sunt îngrijorătoare, în special creşterea explozivă a preţurilor gazelor naturale, au declarat luni mai mulţi oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE), citați de Reuters.
BCE şi-a revizuit în sus unele dintre prognozele privind inflaţia, săptămâna trecută, când a majorat şi dobânzile, însă preţurile petrolului şi gazelor se situează deja mult peste nivelurile de referinţă din acele previziuni, sugerând că ritmul ridicat de creştere a preţurilor ar putea fi mai persistent decât se temea iniţial.
„Cele mai recente evoluţii ale preţurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare”, a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, la Berlin. „Nu este vorba doar despre petrol”, a subliniat Schnabel, cunoscută pentru poziţia sa fermă în favoarea unei politici monetare restrictive. „Este vorba şi despre produsele rafinate, precum motorina… şi, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, şi ele, valori foarte ridicate”, a adăugat Schnabel.
Conform prognozelor BCE, cotaţiile futures la gaze urmau să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră, în conformitate cu scenariul de bază, în timp ce în conformitate cu un scenariu pesimist ar fi ajuns la 77 de euro. În prezent, preţul de pe piaţă depăşeşte deja 80 de euro.
O tendinţă similară se observă şi în cazul petrolului: ţiţeiul Brent se tranzacţionează în prezent la 108 dolari pe baril, mult peste preţul luat în calcul în scenariul pesimist al BCE.
„Riscurile privind inflaţia sunt în mod clar orientate în sus”, a declarat luni Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE. „Atenţia mea este concentrată acum mai puţin pe preţurile petrolului şi ale combustibililor şi tot mai mult pe preţurile gazelor şi ale energiei electrice. De asemenea, inflaţia preţurilor la alimente, un aspect esenţial pentru percepţii şi aşteptări, este aşteptată să crească şi ea”, a spus Kazimir.
Această deteriorare a perspectivelor inflaţioniste ar putea prevesti noi majorări ale dobânzilor, ceea ce ar împinge dobânda de referinţă a BCE, care în prezent se situează la 2,5%, într-o zonă restrictivă pentru creşterea economică.
„Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare”, a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei. „S-ar putea să fie necesar ca dobânzile să ajungă în teritoriu restrictiv. Nu există un prag invizibil sau un nivel superior de atins pentru ca dobânzile să depăşească 2,50%”, a precizat Kazaks.
Ţările europene care depind de gazele naturale pentru încălzire au ezitat să-şi umple depozitele în timpul verii, sperând că actualul conflict din Iran se va încheia şi că preţurile vor scădea. În condiţiile în care gradul de umplere a depozitelor de gaze este cu mult sub media istorică, aceste ţări se grăbesc acum să stocheze gaze, contribuind astfel la creşterea preţurilor până la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Acest lucru va duce, probabil, la scumpirea încălzirii şi a energiei electrice pentru gospodării şi companii, ceea ce va impulsiona şi inflaţia.
Există însă şi o serie de economişti care susţin că o creştere semnificativă a producţiei de energie din surse regenerabile, de la debutul războiului din Ucraina, combinată cu încetinirea activităţii în sectoarele mari consumatoare de energie (precum industria grea), face blocul comunitar mai puţin vulnerabil la fluctuaţiile preţurilor gazelor naturale.
Următoarea şedinţă de politică monetară la BCE este programată pentru 29 octombrie. Pieţele financiare cred că există 60% şanse ca dobânzile să fie majorate cu acea ocazie.
