Polonia blochează planurile de decarbonizare ale Comisiei Europene. Cere compensaţii financiare

Polonia, una dintre ţările europene al cărui sistem energetic se bazează pe cărbune, a blocat acordul privind o ţinta de zero emisii în 2050, susţinută şi de Ungaria şi Cehia. Polonezii au spus ferm că trebuie creat un mecanism de compensare financiară la nivelul UE, din care să se acopere pierderile. Şi România are încă o pondere importantă a cărbunelui îm mixtul energetic.

Liderii europeni nu au reuşit la summitul desfăşurat joi să ajungă la un acord privind o ţintă de ”zero emisii de carbon cu efect de seră” pentru anul 2050, afirmă surse europene citate de agenţia DPA şi preluate de Agerpres, după ce Polonia, Ungaria şi Republica Cehă s-au opus ferm unui astfel de obiectiv.

Un text de compromis convenit de liderii europeni menţionează obiectivul neutralităţii nete a emisiilor de carbon în conformitate cu Acordurile de la Paris privind schimbările climatice, dar ţinta anului 2050 este menţionată doar într-o notă de subsol. Neutralitatea netă presupune reducerea emisiilor şi compensarea lor prin măsuri precum captarea carbonului sau plantarea de arbori.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki declarase anterior că ţara sa va respinge planul Uniunii Europene care stabileşte atingerea în anul 2050 a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră”, dacă nu va fi creat în paralel şi un mecanism de compensare. Conform unei surse diplomatice, poziţia Poloniei a fost sprijinită de Ungaria, Republica Cehă şi, într-o măsură mai mică, de Estonia.

Şeful executivului polonez a afirmat că Bruxelles-ul nu poate să decidă pur şi simplu înăsprirea obiectivelor privind emisiile de carbon şi că un mecanism de compensare a pierderilor ar trebui să fie soluţia rezonabilă care să ajute statele mai sărace ale UE să îndeplinească aceste obiective.

Morawiecki a amintit faptul că industria poloneză se află în urma celei a statelor vest-europene care şi-au delocalizat producţia industrială în alte ţări, lucru pe care Polonia nu-l poate face.

Nu este încă cunoscută poziţia oficială a României, dar şi la noi viitorul cărbunelui este ameninţat. Amintim că, după ce România a trimis Comisiei Europene prima variantă a planului integrat energie-mediu, în care îşi asuma o ţintă de regenerabile de 27,9% la nivelul anului 2030, Comisia a cerut României ridicarea ţintei, la 34%.

Ocazie cu care, fapt nemaiîntâlnit până acum, oficialii români au început să vorbească despre renunţarea treptată la cărbune.

„Întreg sectorul energetic trece prin şocuri uriaşe, iar noi, România, suntem supuşi la unul dintre cele mai mari, să zicem, teste de stres, în sensul că decizia de acum două zile a Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabilă din totalul energiei înseamnă că vom pune între paranteze cu o viteză uriaşă cărbunele”, a declarat deputatul PSD Iulian Iancu.

Prin urmare, România va trebui să găsească soluţii pentru valorificarea tehnologiei în energia regenerabilă, a opinat Iulian Iancu.

„Şi atunci vedem că va trebui să găsim soluţii de la ceea ce înseamnă micro-grid, tranzacţia la nivel de prosumer, la valorificarea oricărei capacităţi tehnologice în energia regenerabilă, şi vorbesc aici că sunt 7,2 miliarde de euro puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană, dintre care 70% în procent 100% nerambrursabil pentru proiectele mici de până la 12 milioane de euro. Vă daţi seama ce înseamnă la nivelul unui stat dezvoltarea tehnologiilor de producţie de energie regenerabilă plecând de la prosumer şi micro-reţele?”, a întrebat Iancu.

Iancu este şeful Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, pe unde trec toate propunerile de lege referitoare la sectorul energetic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *