Grupul polonez de petrol și gaze PGNiG a primit primul vapor cu gaz natural lichefiat cu descărcare în terminalul LNG (gaz natural lichefiat) din Klaipėda, Lituania, potrivit presei de specialitate.
Tankerul LNK Aristidis I a adus o aproximativ 65.000 de tone sau 150.000 de metri cubi de LNG la terminalul de la Klaipėda, ceea ce echivalează cu aproape 90 de milioane de metri cubi (mcm) de gaze naturale după regazeificare.
Gazul a provenit de la o fabrică de lichefiere din Freeport, din statul american Texas. Această livrare este un pas către integrarea piețelor de gaze din această parte a Europei și consolidarea securității energetice a acestora, notează sursa citată.
“Prima livrare de gaz natural lichefiat către PGNiG la terminalul de regazificare din Klaipėda este o etapă importantă în implementarea strategiei noastre de a construi o poziție puternică pentru grup pe piața internațională de comercializare a LNG”, a comentat Iwona Waksmundzka-Olejniczak, președintele Consiliului de Administrație al PGNiG.
„Cred că cooperarea dintre Grupul PGNiG și Klaipėdos Nafta, operatorul terminalului, nu numai că va promova obiectivele de afaceri ale celor două companii, ci va fi un impuls puternic pentru integrarea în continuare a piețelor de gaze din Polonia și țările baltice, crescând securitatea energetică a regiunii, bazată pe aprovizionarea cu combustibil gazos din mai multe surse. Întărirea prezenței noastre în Lituania face, de asemenea, parte din planurile noastre de a construi un grup multi-utility, cu PKN ORLEN, care își dezvoltă dinamic afacerile și în această regiune”, a spus oficialul PGNiG.
Terminalul LNG operat Klaipėdos Nafta este unul dintre elementele cheie ale infrastructurii energetice a Lituaniei. Lansarea sa în 2014 a deschis calea pentru apariția unei piețe de gaze naturale în Lituania, pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și îmbunătățirea securității energetice în regiune, mai notează CEE Energy News.
Volumele de LNG aduse pentru PGNiG de vaporul Aristidis I va fi reîncărcat în rezervoarele unității plutitoare de stocare și regazeificare „Independence” la terminalul GNL din Klaipėda, apoi regazeificat și transferat în sistemul de transport.
Gazul va fi furnizat nu numai pieței poloneze, ci și statului baltic. Elenger, una dintre marile companii energetice din regiunea finlandeză-baltică, a cumpărat o parte din livrarea de LNG pentru clienții săi.
Livrarea este importantă în contextul în care, recent, gigantul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Polonia, pe motiv că nu a primit plata în ruble, așa cum a impus Vladimir Putin. Polonia a anunțat că nu va relua achizițiile de gaze din Rusia, pentru că deja s-a pregătit și are surse alternative.
În acest context, la începutul lunii, Lituania a inaugurat un gazoduct care va permite Poloniei să înlocuiască gazele pe care le primea de la Rusia cu LNG importat printr-un terminal al portului Klaipeda. Combustibilul a început deja „să curgă” chiar de la 1 mai dimineață spre Polonia prin conducta construită de operatorul lituanian Amber Grid, conform paginii web a televiziunii publice LRT.
Construirea Interconectorului de Gaze Polonia Lituania (GIPL) a început în 2015 şi a fost finalizată anul acesta; conducta are 508 kilometri, între Jauniunai, în sudul Lituaniei, şi Holowczyce, în estul Poloniei.
„Acesta reprezintă o piatră de hotar în dezvoltarea independenţei energetice între Lituania şi Polonia, în special în contextul securităţii aprovizionării cu gaze”, a declarat directorul executiv al Amber Grid, Nemunas Biknius.
Este prevăzut ca, după ce va atinge capacitatea maximă, în octombrie, gazoductul să transporte în Polonia două miliarde metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul anual al ţării.
Gazoductul va fi conectat la reţeaua şi sistemele de înmagazinare ale operatorului Conexus Baltic Grid, care, după cum este prevăzut, va asigura în totalitate cererea de gaze a celor trei ţări cu LNG furnizat prin intermediul portului Klaipeda.
Ulterior, se va conecta prin această reţea la terminalul plutitor de GNL conectat la portul estonian Paldiski, pe care îl vor administra Estonia şi Finlanda.
Planurile republicilor baltice de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti au fost accelerate ca urmare a invaziei din Ucraina şi a ameninţărilor Moscovei privind sistarea furnizării, ca răspuns la sancţiuni.
Cele trei ţări au fost primele din Uniunea Europeană care au pus capăt importurilor de gaze ruseşti, decizie pe care au luat-o în aprilie.
