Transelectrica a raportat o cantitate de energie pierdută pe reţea cu 14% mai mare, adică peste 1 TWh. Cauzele ţin de vreme dar şi de circulaţia mai puţin profitabilă pentru noi a energiei de la şi către ţările vecine.
Consumul propriu tehnologic (CPT) al Transelectrica a crescut anul trecut cu 14% faţă de valoarea din 2017, în condiţiile în care cantitatea de energie electrică transportată prin reţele a fost aproape identică (plus 0,3%), potrivit datelor Transelectrica.
Astfel, valoarea CPT a crescut de la 965 GWh în 2017 la 1,1 TWh în 2018. Procentual acest CPT, care este de fapt pierdere pe reţea, a fost de 2,47% din energia vehiculată în 2018 în reţea.
CPT reprezintă consumul propriu al Transelectrica necesar pentru operarea reţelei, adică energie electrică folosită din reţea pentru funcţionare. CPT, care este o necesitate fizică, poate fi amplificat sau diminuat, iar anul trecut acesta a crescut din cauza a doi factori: importurile/exporturile de energie şi pierderile corona.
„Creșterea a fost datorată în special ca urmare a:
– distribuției dezavantajoase a fluxurilor fizice de import/export pe liniile de interconexiune cu sistemele vecine;
– condițiilor meteorologice defavorabile, caracterizate de cantități mai mari de precipitații care au determinat creșterea semnificativă a pierderilor corona. Creșterea semnificativă a pierderilor a avut loc în prima jumătate a anului” arată Transelectrica.
Să le luăm pe rând
Energia electrică a circulat prin reţea de la şi către reţelele vecine cu pierderi mai mari pentru reţeaua românească. Amintim că producţia de electricitate este răspândită neuniform în România, cu multe capacităţi în Dobrogea şi în sudul ţării şi foarte puţine în Transilvania.
Astfel, prin zonele în care România are deficit de producţie de electricitate (nu are suficiente centrale) a trecut mai multă energie spre export şi mai puţină din import. Dimpotrivă, în zonele unde există excedent de producţie în raport cu consumul, importul a crescut şi exportul a scăzut.
Efectul: „Aceaste evoluții au avut ca efect transportul de energie pe distanțe mari, fapt care a determinat creșterea pierderilor în reţeaua electrică de transport”, arată Transelectrica.
Astfel, în prima situaţie, au crescut exporturile şi au scăzut importurile pe liniile de interconexiune cu Ungaria şi Ucraina. Pe relaţia cu Ungaria exportul a crescut cu 191% (1,4 TWh) iar importul a scăzut cu 35% (588 GWh), iar pe cea cu Ucraina exporturile au crescut de 7 ori (448 GWh), iar importurile au scăzut cu 52% (807 GWh).
În cea de-a doua situaţie, a scăzut exportul și a crescut importul pe liniile de interconexiune pe granițele cu Serbia și Bulgaria. Pe relaţia cu Serbia exporturile au scăzut cu 14% (1,79 TWh), iar importurile au crescut cu 61% (221 GWh). Pe cea cu Bulgaria exporturile au scăzut cu 42% (2,08 TWh), iar importurile au crescut cu 161% (1,2 TWh)
A doua cauză este efectul corona, prin care se pierde energie electrică din cauza unor legi ale fizicii. Efectul corona reprezintă descărcarea electrică care apare în jurul conductoarelor de înaltă tensiune (peste 100 kV). El este favorizat de unele condiţii atmosferice (ploaie, ceaţă, zăpada, chiciură) şi poate poate produce pierderi însemnate de energie electrică şi perturbaţii în liniile de telecomunicaţii. Este însoţit de fenomene luminoase (coroană luminoasă violet în jurul conductoarelor), acustice (zgomot specific) şi chimice (apariţia ozonului şi producerea acidului azotic, care poate ataca armăturile izolatoarelor).
Transelectrica vorbeşte despre „condiţii meteorologice defavorabile, caracterizate de cantități mai mari de precipitații care au determinat creșterea semnificativă a pierderilor corona”, în 2018.
Compania spune că acestea două sunt cauzele principale ale creşterii CPT, cauze care nu pot fi influenţate de vreo decizie a sa. Pentru achiziţia energiei pentru CPT Transelectrica a plătit în plus 46 de milioane de lei în 2018 faţă de 2017 (doar pentru creşterea de 14%) , bani transferaţi în final consumatorilor. Compania nu spune care a fost suma totală plătită, dar, grosier, putem estima că a fost peste un sfert de miliard de lei.
