Un proiect de lege co-iniţiat de deputatul PSD Iulian Iancu, care schimbă mai multe articole din legea energiei, permite introducerea pieţei de capacitate în România, o măsură prin care, indirect, autorităţile vor să sprijine o parte din producţia de energie pe bază de cărbune, pe motiv de siguranţă a sistemului energetic naţional. Cei care plătesc sunt consumatorii.
Proiectul de lege introduce câteva măsuri suplimentare pentru creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică, între care şi posibilitatea apariţiei pieţei de capacitate.
„În vederea asigurării siguranţei în funcţionarea SEN, pe baza evaluărilor de adecvanţă efectuate de operatorul de transport şi sistem, autorităţile competente pot lua măsurile necesare în vederea dezvoltării şi implementării unor mecanisme de asigurare a capacităţilor energetice pentru a atinge nivelul dorit de adecvanţă, cu respectarea şi în mod corelat cu prevederile specifice din cadrul reglementărilor europene şi naţionale în vigoare”, se arată în proiectul de lege care modifică piaţa energiei.
Ministerul Energiei a scos la licitaţie în februarie un studiu pentru a afla cum se poate institui în România piaţa de capacităţi de energie electrică, intenţia sa fiind ca primele contracte aferente mecanismului de capacitate să se încheie chiar în acest an.
Piaţa de capacitate este un mecanism prin care anumiţi producători, care au o tehnologie mai scumpă de producţie şi din acest motiv nu pot vinde energie pentru că este prea scumpă faţă de preţul pieţei, să primească bani pentru a putea tine mereu în rezervă unele grupuri energetice, care să producă atunci cand sistemul are nevoie de energie.
„Până la momentul realizării unei pieţe energetice europene integrate şi maturizării tehnologiiilor regenerabile şi de stocare (sub diverse forme), pe fondul creşterii tot mai accentuate a penetrării surselor regenerabile de energie în sistemul electroenergetic, este nevoie de capacităţi de rezervă de putere care, deşi uneori ne-economice în condiţiile unei pieţe competitive, devin esenţiale”, scrie în anunţul Ministerului în care a comandat studiul.
„Prin rezerva de capacitate se creează o capacitate-tampon, adică capacităţi suplimentare pe lângă capacităţile active pe piaţa energiei electrice. Aceste capacităţi suplimentare sunt necesare pentru menţinerea echilibrului între generarea şi consumul de energie electrică în anumite situaţii extraordinare, imprevizibile”, mai arată Ministerul.
Chiar dacă teoretic este pentru toată lumea, din discuţiile cu oficialii responsabili de energie s-a cristalizat ideea că statul român ar dori această piaţă pentru a ajuta termocentralele pe cărbune, (care au un cost mai mare de producţie inclusiv prin faptul că trebuie să plătească mult pentru certificatele de emisii) despre care se spune că sunt necesare pentru siguranţa sistemului. Recent, secretarul de stat Doru Vişan spunea explicit că trebuie creat un mechanism de capacitate pentru o parte din puterea instralată pe carbine.
Însă, şi aici statul român are o problemă, pentru că s-a gândit prea târziu la introducerea acestei pieţe. Ultimele norme ale Comisiei Europene instituie o limită de emisii de 550 g de CO2 provenit din combustibili fosili per kWh de energie electrică. Centralele electrice noi care emit peste această limită nu vor mai putea participa la mecanismele de asigurare a capacității. Centralele electrice existente care emit mai mult de 550 g de CO2 provenit din combustibili fosili per kWh și mai mult de 350 kg de CO2 în medie pe an per kW instalat vor putea participa la mecanismele de asigurare a capacității până la 1 iulie 2025.
Or, în acest moment, centralele pe cărbune din România emit mai mult de 550 g/kWh, potrivit vocilor din industrie deci, chiar dacă viitorul design al pieţei le va permite să intre în acest mecansim, soluţia pentru cărbune nu va fi decât temporară. Totul va depinde de discuţiile dintre Guvern şi Comisie.
Dincolo de instituirea pieţei de capacitate, amendamentele noi la legea energiei din proiectul lui Iancu vor pemite autorităţilor să intervină şi mai mult în piaţa de energie, dacă se vor constata dezechilibre. Iată câteva prevederi:
„Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, în colaborare cu alte instituţii şi autorităţi ale statului competente în domeniu, măsurile obligatorii pentru toţi operatorii economici din sectorul energiei electrice, indiferent de forma de proprietate, în vederea menţinerii producţiei şi furnizării continue a energiei în perioada sezonului rece, precum şi orice alte măsuri privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a SEN”.
„În cazul unor situaţii neaşteptate de criză pe piaţa de energie şi în cazul în care este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau instalaţiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport şi sistem propune ANRE şi ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranţă”.