OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale, și furnizor pentru clienți non-casnici, va fi desemnat furnizor de ultimă instanță de gaze naturale de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit unor surse din piață.
ANRE va nominaliza mâine, 14 decembrie, trei furnizori de ultimă instață (FUI) obligați de gaze naturale. Potrivit surselor noastre, este vorba despre Engie România, E.On Energie România și, supriză, OMV Petrom.
Amintim că, potrivit unei reglementări recente, ANRE numește furnizori de gaze naturale în baza cotei de piață cumulate. Astfel, fie că vor, fie că nu vor, unii dintre furnizorii mari vor avea și statul de FUI – noul regulament specifică faptul că furnizorii de ultimă instanță trebuie să aibă o cotă, cumulat, de 70% din toată piața. Daca era clar ca Engie și E.On nu aveau cum să nu fie desemnați FUI, desemnarea Petrom este neașteptată. Iar Petrom va deveni FUI pentru că primele două companii menționate nu ajunseseră la o cotă cumulată de 70%, deci a fost nevoie de încă una.
Petrom are o cotă de 32% din piața totală cu amânuntul de gaze (date ANRE pentru luna august), este deci cel mai mare furnizor din țară. Compania nu este însă activă pe piața clienților casnici, dar iată că, în teorie cel puțin, s-ar putea să fie obligată să livreze gaze și pentru populație.
ANRE a modificat regulamentul în fața situației apărute în piață: din cei șase FUI existenți, trei, inclusiv cel mai mare furnizor al populației, Engie, au anunțat că renunță la acest statut, iar Autoritatea a trebuit să acționeze. În ultimele luni, mai mulți furnizori mici au renunțat la licențe și la clienți, ori oamenii trebuie să primească gaze de la cineva.
Ce face FUI
Furnizorii de ultimă instanță sunt cei care sunt obligați să preia clienții furnizorilor care nu mai pot continua activitatea. În fiecare lună, pe baza prețurilor de FUI avansate de fiecare, ANRE transferă clienții care ajung în această situație către FUI care are cel mai mic preț.
Așadar, în cazul în care se va mai întâmpla ca un furnizor să-și abandoneze clienții și dacă Petrom are cel mai mic preț de FUI, va prelua automat acei clienți și le va furniza gaze.
Care este problema, de ce nu vrea nimeni să fie FUI
Statutul de FUI poate să aducă, în condițiile actuale de piață, mai multe bătăi de cap decât beneficii furnizorului. În teorie, ar trebui să fie o activitate de care ei să nu fugă, pentru că prețul mare de FUI (723 de lei/MWh la Engie, acum, mult peste cât plăteau clienții furnizorilor care au renunțat) care este transmis ANRE, acoperă toate costurile. În practică însă, cu actualele turbulențe de pe piața gazului, nu mai este un avantaj să fii FUI. Iată câteva motive:
Preluarea unui număr semnificativ de clienți, cu un istoric de consum necunoscut, înseamnă pentru FUI că trebuie să cumpere din piață cantități suplimentare de gaze, fără a acest lucru să fi fost anticipat înainte. Le va cumpăra la prețul mare al pieței cu livrare apropiată în viitor, de unde poate, (de aceea prețul de FUI este mai mare) dar nu știe exact cât să cumpere, pentru că nu știe cât va rămâne clientul la el înainte de a pleca la alt furnizor, iar actualul FUI rămâne cu gaz cumpărat la preț mare. La zeci de mii de clienți preluați, cu consumul suplimentar și dezechilibrele aferente care trebuie acoperite, nu este un risc de neglijat.
În al doilea rând, ca urmare a mecanismului de protejare a clienților pe perioada iernii, inclusiv prețul final de ultimă instanță este plafonat. Așadar, chiar dacă va cumpăra din piață cantitățile suplimentare la preț mare, FUI nu poate factura clientului preluat de la alt furnizor la mai mult de 250 de lei/MWh, preț al mărfii gaz, fără tarife și taxe. Pe lege, își va recupera banii de la stat, dar toți furnizorii se tem că vor primi banii cu întârziere. În plus, se tem și că o parte din costuri nu vor fi acoperite de stat, prin însuși mecanismul din lege.
Engie a preluat deja 65.000 de clienți
Engie este desemnat FUI cu cel mai mic preț în decembrie, după ce a fost FUI și în noiembrie. în această calitate, compania a preluat (sau este pe cale să preia) circa 65.000 de clienți, de la furnizorii concurențiali care au renunțat. Este vorba despre Progaz, GecaBuild, Tulcea Gaz, Arovi, Restart, Salgaz, Mehedinți Gaz. Vor urma Oligopol și Electric&Gas Power Trade.
