Petrom şi Romgaz vor plăti redevenţa pentru gazele livrate populaţiei la preţ de referinţă plafonat

ANRM modifică preţul de referinţă pentru calculul redevenţei la gazele vândute la preţ regelementat, la 68 de lei/MWh, pe toată perioada reglementării. Referinţa anterioară era preţul de la hub-ul din Austria, chiar şi pentru gazele vândute de producătorii români la preţ plafonat.

“Pentru cantităţile de gaze naturale extrase în România rezultate din activitatea de producţie internă curentă şi vândute la preţul reglementat prin OUG 114/2018, art. 61, pct. 12, respectiv 68 de lei/MWh către furnizorii clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, preţul de referinţă va fi determinat astfel: Preţ referinţă (lei/1.000 Smc)=68 (lei/MWh)xPCS, unde PCS=puterea calorifică superioară medie”, se arată într-un ordin al ANRM

Măsura este valabilă pe toată perioada în care, potrivit OUG 114, producătorii români sunt obligaţi să vândă gazele extrase din ţară şi destinate consumului populaţiei şi al centralelor termice la preţul de 68 de lei/MWh. Teoretic, preţul plafonat este valabil până la 1 mai 2022.

Acum, Petrom şi Romgaz plătesc redevenţa la gaze ca procente (între 3 şi 13%, funcţie de puterea zăcământului) aplicate şla un preţ de referinţă care ţine cont de preţul gazelor de la Central European Gas Hub (CEGH ) de la Baumgartern Austria.

După intrarea în vigoare a acestui odin, în sfârşit companiile petroliere vor plăti redevenţa la preţul realizat efectiv, nu la cel de hub de la Viena, o solicitare mai veche a organizaţiilor patronale în domeniu. Până acum, preţul gazelor de la CEGH a fost mai mare decât cei 68 de leri, deci companiile plăteau taxa la un cenit pe care nu în realizau. Însă, preţul de hub este în scădere şi probabil va ajunge, ca medie lunară, sub cei 68 de lei, cât este reglementat în România, aşa că statul a ales un moment bun pentru el ca să nu piardă din încasări.

Detalii despre ce se întâmplă acum cu piaţa de gaze din România, aici:

România consumă acum jumătate din gazul pe care îl produce, dar importă masiv gaz rusesc. De ce e bine şi de ce e rău

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *