Despre importurile de gaze ruseşti la care i-a obligat Guvernul, despre un proces cu statul, despre exporturile de gaz pe care le au în vedere pentru că sunt mult mai profitabile, despre prima termocentrală construită de o companie privată în România, despre obstacolele pe care le ridică autorităţile române, despre efectele liberalizării pieţei de gaz. Despre acestea şi multe altele într-un interviu acordat e-nergia.ro de către Hilmar Kroat Reder, membru în directoratul OMV Petrom, responsabil cu sectorul gaze-energie.
Potrivit unui ordin mai vechi al Ministerului Ecoonomiei, veţi fi obligaţi să importaţi gaze. Aţi calculat impactul, cantităţile şi influenţele financiare?
Noi respectăm această reglementare, în linie cu principiile noastre de business. Totuși, nu ne aşteptăm ca acest ordin să aibă un impact material asupra rezultatelor Grupului în 2011.
Am întreprins toate măsurile legale pentru a contesta legalitatea acestui Ordin ce contravine Legii Gazelor din România, legislaţiei europene şi principiilor UE privind piaţa internă
Aţi spus că veţi contesta ordinul, pe toate căile. În ce stadiu se află această contestaţie? Aveţi deja un proces pe rol?
Am introdus acţiune solicitând anularea ordinului şi am introdus şi acţiune solicitând suspendarea ordinului.
Dacă veţi fi totuşi obligaţi să importaţi gaz, de unde v-aţi gândit să-l contractaţi?
Noi respectăm deja Ordinul şi importăm gaz de la Gazprom prin intermediul unei companii din grupul său şi cumpărăm gaz din Ungaria prin conducta Szeged-Arad.
Cum va fi afectat proiectul termocentralei de la Brazi de acest ordin?
Modelul economic pentru centrala electrica pe gaze de la Brazi a fost elaborat având în vedere preţurile internaţionale ale gazelor, în absenţa si pe durata limitată a existenţei coşului de gaze. Ca o consecinţă a acestui fapt, nu va exista un impact asupra profitabilităţii centralei în urma aplicării de către ANRE a coşului de gaze.
Cu toate acestea, nu înţelegem de ce nu putem folosi gaze produse în România, în urma unor investiţii ridicate, pentru a le converti în energie pentru România: centrala electrică va asigura 8-9% din electricitatea generată în România!
Centrala de la Brazi este cel mai mare proiect greenfield privat de generare de electricitate din România, folosind ultimele tehnologii disponibile, o centrală care va asigura energie eficientă şi sigură, cu impact redus asupra mediului. Este un proiect dezvoltat în concordanţă cu strategia europeană de energie şi cu respectarea cerinţelor de mediu ale Uniunii Europene.
Acest tip de investiţii sunt necesare urgent având în vedere contextul curent din România: capacitaţi de generare învechite, care necesită investiţii semnificative pentru a fi înlocuite cu altele mai puţin poluante şu cu emisii reduse de carbon, costuri ridicate pentru respectarea standardelor de mediu ale UE.
Am investit 500 mil. Euro, într-o perioadă când mulţi investitori au oprit proiectele sau şi-au retras investiţiile din România. Ceea ce am văzut este că în loc să fie încurajate aceste proiecte, au fost ridicate o serie de obstacole: nu putem folosi gaze din producţia internă, nu avem alocate certificate CO2. Centrala de la Brazi nu va beneficia de certificate CO2, deşi este o centrală electrică de înaltă performanţă şi eficienţă, care respectă standardele de mediu ale UE. Acest fapt ne dezavantajează faţă de alţi producători de energie care au primit alocări de certificate CO2 gratuite până la finalul lui 2012.
În concluzie, am aprecia un mediu investiţional mai stabil din punct de vedere al predictibilităţii legislative şi fiscale, care sunt principalele premize pentru a încuraja investiţiile. Există de asemenea loc pentru îmbunătăţire în ceea ce priveşte situaţia certificatelor verzi.
Când va porni termocentrala?
Atât centrala electrică de la Brazi cât şi parcul eolian Dorobanţu sunt programate să înceapă operarea comercială în a doua jumătate a anului 2011. Aş spune că 2011 este un punct de cotitură pentru Petrom, dat fiind că anul acesta vom intra pe piaţa producătorilor de electricitate şi vom trece de la o companie exclusiv de ţiţei şi gaze la un jucător pe piaţa energiei.
Petrom este un adept al liberalizării preţurilor la gaze. Dacă se va întâmpla, aveţi de gând să exportaţi gaze?
O piaţă liberă este baza pentru bunăstarea economică a tuturor ţărilor bogate şi dezvoltate. În prezent, piaţa gazelor din România este distorsionată de practici precum „coşul de gaze”, care generează preţuri diferite pentru produse similare (preţul gazului produs intern reprezintă mai puţin de 40% din preţul gazelor de import) şi dezavantajează producătorii de gaze români în raport cu cei din străinătate.
Noi credem că liberalizarea preţului gazelor ar aduce beneficii semnificative pentru populaţia şi economia României: securitate energetică pe termen lung, preţuri convenabile pe termen mediu şi lung, investiţii în creştere în sectorul energetic, creştere a veniturilor la buget (prin redevenţe, etc).
În ceea ce priveşte exporturile, ce am spus noi mereu este că piața din România este prioritatea noastră pentru vânzarea de gaze. În acest context însă, cu preţul gazelor interne ţinut artificial la un nivel scăzut şi reprezentând aproximativ 40% din preţul gazelor de import, evaluăm oportunităţi de export direct de gaze. Ca si principiu al economiei de piaţă şi al creşterii economice, un producător trebuie sa caute cel mai bun preţ pentru produsul sau. În plus, începerea exporturilor ar aduce mai mulţi bani la bugetul de stat prin redevenţe şi taxă pe profit.
Cum ar trebui să se facă liberalizarea astfel încât populaţia să aibă cât mai puţin de suferit?
După cum probabil aţi aflat, am făcut o propunere către ANRE care ia în calcul nevoia de a proteja consumatorii vulnerabili. În acest sens, Petrom a propus diferenţierea categoriilor de consumatori:
Consumatori casnici şi furnizorii de servicii esenţiale precum cele de sănătate, de îngrijire a copiilor sau de educaţie, ar trebui să primească, pentru o perioadă determinată de timp, numai gaz din producţia internă la preţurile curente, pentru a nu fi împovăraţi de preţul ridicat al gazelor din import – ceea ce ar duce la o scădere semnificativă a facturii la gaze, care poate scădea cu până la 15%. În perioada următoare, Guvernul ar trebui să dezvolte proceduri, în concordanţă cu cerinţele UE, pentru a sprijini direct consumatorii casnici cu venituri mici, în loc să folosească subvenţii indirecte prin preţuri ţinute în mod artificial la un nivel scăzut, distorsionând astfel piaţa.
Pentru consumatorii industriali si comerciali, liberalizarea ar trebui să conducă la un preţ care reflectă cererea şi oferta de pe piaţă. Nu există un motiv, legal sau din punct de vedere european, pentru care ar trebui protejaţi consumatorii non-casnici şi pentru această categorie noi sugerăm liberalizarea preturilor cât mai repede cu putinţă şi să avem preţuri stabilite în funcţie de cererea şi oferta de pe piaţa românească.
Potrivit unei reglementări a Guvernului, industria chimică a primit luni bune gaz doar din producţia internă, principalul beneficiar fiind grupul Interagro. Cum apreciaţi această decizie a Guvernului? A avut cumva Petrom vreun prejudiciu în urma acestei decizii?
Nu voi comenta deciziile Guvernului.
La ritmul actual de extracţie, cât timp mai poate conta România pe rezervele interne de gaz?
În România vorbim despre o industrie cu o vechime de peste 150 de ani în producția de ţiţei şi mai mult de 100 de ani pentru gaze naturale; vârful de producţie de ţiţei a fost atins în 1976 şi de atunci producţia a început să scadă. Avem aceeaşi situaţie şi în cazul gazelor naturale.
Majoritatea zăcămintelor pe care le operăm sunt zăcăminte mature, care au o vârstă medie a producţiei de 45 de ani şi care necesită investiţii semnificative; în ultimii şase ani, aproximativ 61% din totalul investiţiilor Grupului Petrom, care s-au ridicat la 6,7 mld. Euro, au fost direcţionate către operaţiunile de explorare si producție.
O piaţă liberalizată a gazelor naturale este necesară pentru a permite investiţii pentru o producţie de gaze sustenabilă; în lipsa investiţiilor, producţia de gaze va continua să scadă, crescând astfel dependenţa României de importuri.
