Oficialii Petrom, compania care operează centrala electrică pe gaze de la Brazi, una dintre cele mai mari unități de producție de energie electrică din țară, spun că, din cauza schimbărilor de reglementare, dar și a neplății de către Guvern a sumelor datorate companiei, profitabilitatea centralei este aproape de limită și arată că, pentru a putea produce în continuare energie electrică, situația trebuie să se schimbe.
“Nu putem continua cu acest tip de reglementare care pune în pericol producătorii de energie electrică ce folosesc combustibili fosili. Vedem că impozitul pe producător este diferit dacă ești un producător de combustibili fosili sau un producător de regenerabile, pentru că nu toate costurile tale sunt recunoscute în sistemul fiscal. Deci aici chiar se pun în pericol centralele electrice, noi asigurăm securitatea aprovizionării de astăzi în România”, a declarat Franck Neel, directorul Petrom responsabil cu activitatea de gaze și energie.
Petrom, ca toți ceilalți producători de energie electrică, trebuie să vândă de facto energia la prețul de 400 de lei/MWh ( a fost 450 de lei până la 31 martie 2024), pentru că orice preț peste acest nivel sunt de fapt bani care merg la stat, sub forma suprataxării. Pentru energia contractată pentru vânzare până la data de 1 aprilie 2024, compania beneficiază, potrivit reglementării, de compensarea de către stat a costurilor cu achiziția certificatellor de CO2, pe care trebuie să le cumpere pentru că a folosit gaze, care au emisii. Adică Guvernul trebuie să dea banii înapoi companiei, lucru care nu s-a întâmplat. Oficialii companiei nu au spus despre ce sumă este în total vorba, vorbind despre o sumă “cu două cifre”, deci probabil de ordinul zecilor de milioane de euro. “Cel mai mare impact este această ne-recuperare a costurilor cu CO2”, a spus Neel.
Începând cu 1 aprilie 2024, reglementarea s-a schimbat, în sensul în care statul nu mai trebuie să returneze certificatele de CO2, deci acestea trebuie să fie suportate de companie și asimilate în preț, numai că prețul de vânzare este de facto plafonat la 400 de lei/MWh, pentru că orice încasări peste aceet preț merg la stat, în contul suprataxei.
Deci un alt impact asupra profitabilității activității de producție de energie electrică.
Situația s-a înrăutățit în ultimul trimestru al anului, arată compania. Guvernul nu a dat înapoi banii pe CO2 din urmă, prețul înacasat nu a putut să crească, dar au crescut și mai mult costurile pentru că a crescut prețul de piață al gazelor – Petrom desigur câștigă pe partea de vânzare a gazelor în piață din creșterea de preț, dar pe partea de producție de energie electrică la Brazi este afectată pentru că gazul este introdus în centrală la preț de piață.
La nivelul întregului an 2024, rezultatul din exploatare al diviziei de gaze și energie a coborât la 400 de milioane de lei, de la 2,1 miliarde de lei în 2023, iar mare parte din scădere vine de la segementul de energie electrică.
″În decembrie 2023, am contractat vânzări de energie angro pentru tot anul următor la prețul reglementat de atunci, de 450 lei/MWh. Însă de la 1 aprilie 2024, legislația a fost modificată, iar noi am fost nevoiți să continuăm să livrăm în condițiile contractuale asumate anterior, aspect în legătură cu care ne-am plâns autorităților. Adică am semnat contracte în anumite condiții, iar ulterior prevederile legale au fost modificate. În termeni de costuri CO2, acesta a fost cel mai mare impact. A însemnat că noi am fost nevoiți să continuăm să livrăm energie chiar și în noile condiții, chiar dacă nu mai avea sens din punct de vedere economic”, a spus Neel.
Centrala pe gaze în ciclu combinat de la Brazi, de 860 MW, deși pusă în funcțiune acum mai bine de un deceniu, rămâne cea mai nouă unitate clasică de generare de mari dimensiuni construită în România după Revoluție, exceptând cele două reactoare de la Cernavodă. În 2024, centrala a produs 4,9 TWh de energie electrică, circa 10% din toată producția națională.
