Sectorul petrolului din Rusia va rămâne competitiv şi îşi va păstra cota de piaţă, în pofida estimărilor privind preţul ţiţeiului, a afirmat luni ministrul Energiei, Alexander Novak, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
La o întâlnire cu premierul rus Mikhail Mishustin, Alexander Novak a declarat că preţul ţiţeiului, care luni a înregistrat cea mai mare scădere produsă într-o singură zi după data de 17 ianuarie 1991 (când a început primul război din Golf), nu va afecta sectorul petrolului din Rusia.
„Industria petrolului din Rusia are resurse de calitate ridicată şi o marjă suficientă de soliditate financiară pentru a rămâne competitivă la orice estimări privind preţul şi pentru a-şi păstra cota de piaţă”, a explicat Novak.
Piaţa aurului negrului a fost afectată de decizia Arabiei Saudite de a reduce drastic preţul la ţiţei, adoptând o strategie de „pământ pârjolit” după eşecul negocierilor care au avut loc săptămâna trecută între OPEC şi Rusia. La aceste negocieri părţile nu au reuşit să se înţeleagă asupra unor reduceri suplimentare de producţie pentru a încerca să pună capăt scăderii consumului de petrol ca urmare a epidemiei.
Dezintegrarea unui grup denumit OPEC+, format din Organizaţia Statelor Producătoare de Petrol şi Rusia, a pus capăt unei perioade de peste trei ani de cooperare a celor mai mari producători mondiali de petrol care s-au înţeles între ei pentru a stabiliza piaţa.
Cu toate acestea, două surse au declarat duminică pentru Reuters că Arabia Saudită intenţionează să îşi majoreze producţia de petrol la peste 10 milioane de barili pe zi în aprilie. Prin această decizie, cel mai mare exportator mondial de petrol încearcă să pedepsească Rusia, numărul doi mondial, pentru că Moscova nu a sprijinit reducerile de producţie propuse săptămâna trecută de OPEC.
Ultima dată când Arabia Saudită, Rusia şi alţi mari producători de petrol s-au luptat între ei pentru cota de piaţă a fost între 2014 şi 2016, ca reacţie la majorarea producţiei de petrol a SUA, care a devenit un important producător mondial de petrol graţie petrolului de şist.
„Prognozele pentru piaţa petrolului sunt chiar mai sumbre decât în luna noiembrie 2014, când a început ultimul război al preţurilor, având în vedere că vine pe fondul unei scăderi semnificative a cererii de petrol din cauza coronavirusului”, susţin analiştii de la Goldman Sachs.
Atât Goldman Sachs, cât şi alte mari bănci, precum Morgan Stanley, şi-au revizuit prognozele privind creşterea cererii de petrol, Morgan Stanley prognozând că cererea de petrol a Chinei va stagna în 2020. De asemenea, Goldman Sachs se aşteaptă la o contracţie de 150.000 de barili pe zi a cererii mondiale de petrol.
Creștere de 6% a cotațiilor petrolului după declinul abrupt de la începutul săptpămânii
Preţul ţiţeiului a înregistrat marţi o creştere de peste 6% pe pieţele asiatice, recuperând o parte din pierderile înregistrate luni, pe fondul speranţelor că războiul preţurilor declanşat de marii producători mondiali de petrol, Arabia Saudită şi Rusia, nu va continua.
În jurul orei 1:15 GMT, cotaţia futures a barilului de petrol Brent a crescut cu 2,31 dolari, sau 6,7%, până la 36,67 dolari în timp ce cotaţia futures a barilului de petrol West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,79 dolari, sau 5,8%, până la 32,92 dolari, după ce luni cotaţiile au înregistrat o scădere de aproape 25%. Este vorba de cea mai mare scădere procentuală înregistrată într-o singură zi de preţul petrolului după data de 17 ianuarie 1991, când a izbucnit primul război din Golf.
„Dacă te uiţi la situaţia în care se află industria petrolieră, preţuri de aproximativ 30 de dolari nu sunt profitabile. Arabia Saudită şi alţi producători din Orientul Mijlociu se confruntă cu constrângeri bugetare. Rusia are nevoie de fonduri, iar petrolul de şist trebuie să ajungă la o cotaţie de 50 de dolari per baril. Dacă pui laolaltă toate aceste elemente înseamnă că vor trebui să ajungă la un acord”, susţine Jonathan Barratt, director de investiţii la Probis Group.
Cu toate acestea, analiştii nu se aşteaptă la o revenire rapidă a cotaţiilor petrolului având în vedere că epidemia de coronavirus reduce cererea.
„Foarte rar preţul petrolului rămâne sub nivelul costurilor. Însă având în vedere aşteptate acumulare a stocurilor în prima jumătate a anului nu vedem motive pentru o revenire rapidă a preţului petrolului”, consideră analiştii de la Bernstein Energy.
Acţiunile companiilor petroliere au căzut şi ele iar producătorii de petrol de şist au început să reducă cheltuielile în aşteptarea unor venituri mai mici. Acţiunile Exxon au înregistrat o pierdere de 12%, cea mai mare scădere procentuală de după luna octombrie 2008, în mijlocul crizei financiare mondiale. Acţiunile Chevron au scăzut cu peste 15%, cea mai mare cădere de după lunea neagră din octombrie 1987.
Piaţa aurului negrului a fost afectată de decizia Arabiei Saudite de a reduce drastic preţul ţiţeiului, adoptând o strategie de pământ pârjolit după eşecul negocierilor care au avut loc săptămâna trecută între OPEC şi Rusia. La aceste negocieri părţile nu au reuşit să se înţeleagă asupra unor reduceri suplimentare de producţie pentru a încerca să pună capăt scăderii consumului de petrol ca urmare a epidemiei de coronavirus.
Pe partea cererii, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a avertizat luni că cererea mondială de petrol va înregistra în acest an prima sa contracţie de după 2009, în condiţiile în care activitatea economică mondială va stagna din cauza coronavirusului.
Conform celor mai recente estimări ale IEA publicate luni, cererea mondială de petrol va fi de 99,9 milioane de barili pe zi (bpd) în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019. Este pentru prima dată după 2009 când cererea mondială de petrol va scădea în ritm anual. IEA a avertizat că, în conformitate cu un scenariu pesimist, conform căruia guvernele nu vor reuşi să ţină sub control răspândirea coronvirusului, consumul de petrol ar putea scădea chiar şi cu 730.000 bpd comparativ cu 2019.
