mn

Performanţa Guvernului în marile proiecte energetice ale României: ZERO

Eşecul notoriu al statului cu cel mai mare proiect energetic în parteneriat public privat, adică reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, nu este singurul, este doar unul dintr-o lungă listă de proiecte care au fost abandonate sau puse pe “hold”. E-nergia.ro vă pretintă lista eşecurilor în parteneriatele public-private din sectorul energetic, pe baza unei analize a GEA.

Reactoarele de la Cernavodă

De şase ani, autorităţile au tot încercat să atragă investitori privaţi în construcţia celor două reactoare de la Cernavodă. Iniţial, guvernul, prin Nuclearelectrica, a spus că va fi acţionar minoritar în proiectul de patru miliarde de euro, şi mai mulţi investitori străini de talie mare au intrat în compania Energonuclear, cea care urma să se ocupe de proiect. Ulterior, s-au retras: şi CEZ şi RWE şi Gaz de France şi Iberdrola, pentru că statul s-a răzgândit şi a spus că vrea participaţie majoritară în proiect. De principiu, acum au mai rămas interesaţi doar Enel şi ArcelorMittal, iar Guvernul este tot la faza discuţiilor, de data asta cu investitori chinezi, mai precis compania Guangdong. Un alt investitor curtat este şi Korean Hydro and Nuclear Power

 Termocentrala de la Galaţi

Grupul ceh CEZ şi Termoelectrica au semnat acum trei ani, un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui grup de 400 MW, de care cehii aveau nevoie ca back-ul pentru uriaşele parcuri eoliene pe care le ridică la Fântânele-Cogealac, unde vor instala, în final, 600 MW în turbine eoliene. Memorandumul prevedea finalul lui 2009 ca orizont de timp pentru dezvoltare, termen care a expirat, iar proiectul a fost restartat, cele două părţi având opinii diferite în ceea ce priveşte valoarea activelor cu care Termoelectrica urma să intre în proiect. În iulie 2010, CEZ a anunţat că renunţă la proiect, pe motiv că s-a extins prea mult înainte de criză şi acum trebuie să se restrângă.

Termocentrala de la Borzeşti

La sfârşitul lui 2008, Termoelectrica a semnat un memorandum cu Electrabel, parte a gigantului GdF-Suez, pentru construcţia unui grup nou, pe gaze, de 400 MW, la Borzeşti. Construcţia ar fi trebuit finalizată anul viitor, dar ea este departe de a începe. Oficial, spun cei de la GEA, cauza întârzierii este reevaluarea cotei Termoelectrica în acest proiect, şi nu problemele financiare ale companiei de stat. Între timp, a apărut posibilitatea ca actuala termocentrală de la Borzeşti să fie închisă, ca parte a programului guvernamental de închidere a activelor ce nu pot fi retehnologizate sau vândute.

Termocentrala de la Brăila

În iulie 2008, aceeaşi Termoelectrica a semnat un memornadum cu E.On şi Enel pentru construcţia de la zero a unei centrale electrice în condensaţie, pe cărbune, de 800 MW, valoarea proiectului fiind de un miliard de euro. Proeictul este considerat de cei de la GEA drept cel mai avansat, în ciuda întârzierii, cu un an, generată de acelaşi tip de neînţelegere: cotele de participare în societatea mixtă cu Termoelectrica. La sfârşitul anului trecut, societatea mixtă s-a înfiinţat, în sfârşit.

Grupul de la Işalniţa

Statul, prin Complexul Energetic Craiova, vrea un grup nou, de 500 MW, la Işalniţa, construit în sistem de parteneriat public-privat, cota Complexului urmând să fie de 49% iar cea a investitorilor privaţi majoritară. În aprilie 2009 a fost lansată licitaţia pentru proiect, depunând oferte trei comxpanii, CEZ, Edison (Italia) şi AES (SUA). Construcţia ar fi urmat să fie finalizată în 2013, iar proiectul a fost evaluat la 650 de milioane de euro. La începutul acestui an însă, oficialii Ministerului Economiei au spus că nu se aşteaptă ca lucrările să înceapă mai devreme de 2013 (anul când trebuiau terminate)

CET Progresu Bucureşti şi CET Fântânele Mureş

Electrocentrale Bucureşti şi un consorţiu format din companiile Unit Investment NV (Belgia) şi Wienstrom (Austria) ar fi urmat să construiască două grupuri noi: unul pe gaz de 400 MW la CET Progresu şi celălalt, tot pe gaz, dar de 100 MW, la Fântânele. Cele două firme ar fi urmat să formeze o societate mixtă cu Elcen. Străinii ar fi urmat să contribuie cu 30% la investiţie, iar restul de 70% ar fi trebuit să fie acoperit prin împrumuturi contractate de noua societate mixtă. Partenerii privaţi s-au retras din proiect în 2010, chiar dacă, potrivit GEA, 20 de companii şi-au arătat interesul pentru fiecare dintre cele două unităţi.

Nici o investiţie publică nu a avut loc în sectorul de producţie a energiei electrice în ultimii cinci ani, notează Grupul de Economie Aplicată, iar aceste exemple trebuie interpretate ca un semnal clar al lipsei de încrede în politica actuală şi cadrul legal şi de reglementare din România.

Sursa: Lucrarea “Industria energetică, factor de creştere economică a României” realizat de GEA Strategy & Consulting.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.