Patriciu investește 100 mil. USD în exploatarea nămolului din Marea Neagră

Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat, joi, că investeşte 100 milioane dolari în mineritul submarin de mare adâncime pentru exploatarea sedimentelor aflate pe fundul Mării Negre, potrivit Agerpres.

 

Patriciu a explicat că în Marea Neagră, formată în urmă cu doar 7.200 de ani, există depuneri foarte bogate în metale grele şi hidrocarburi.
„Bacteriile anaerobe au descompus materia organică (depusă pe fundul mării – n.r.) transformând-o într-un fel de nămol, asemănător cu cel de la Techirghiol, numit sapropel, dar mult mai concentrat. Este ca o gelatină pe fundul mării”, a explicat Dinu Patriciu, subliniind că aceasta este o resursă energetică extrem de valoroasă, alcătuită nu din ţiţei ci din metan sub o formă solidă şi nu gazoasă.

În continuare, omul de afaceri a arătat că amestecul de sedimente marine conţine metale grele sub formă de nanoparticule şi metan sub formă de gaz hidrat, o „gheaţă metanică” existentă şi pe satelitul Europa al planetei Jupiter. Pentru exploatarea gaz hidratului, omul de afaceri şi echipa sa internaţională de cercetători au ales mineritul submarin la mare adâncime, patentând în câteva zeci de ţări tehnologia respectivă.

Potrivit estimărilor omului de afaceri, sedimentele marine se întind pe o suprafaţă de 220.000 de km pătraţi din cei 524.000 kmp ai Mării Negre, toate ţările riverane beneficiind într-o măsură mai mare sau mai mică de această bogăţie naturală. „România beneficiază de posibilitatea exploatării acestei bogăţii, putând să producă în următorii 80 de ani o cantitate de metale de circa 20 milioane tone anual şi echivalentul energetic a 6 miliarde de baril de ţiţei. Şi România nu este una dintre ţările cele mai bogate, din păcate”, a spus Patriciu arătând că în alte locuri, rezervele de gaz hidrat constituie „adevărate banchize subacvatice de gheaţă metanică cu grosimi de zeci sau sute de metri”.

În încheiere, Dinu Patriciu a apreciat că proiectul reprezintă un model de comunicare internaţională deschisă, inter şi multidisciplinară, la distanţă. El a spus că participă universităţi din Marea Britanie, Germania şi Statele Unite împreună cu corporaţii implicate în cercetare şi dezvoltare din Olanda, Marea Britanie, Africa de Sud şi România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.