Dacă vor fi adoptate de Parlament, propunerile de modificare o ordonanței 25/2017, adoptate săptămâna trecută dă Comisia de Industrii din Camera Deputaților, vor conduce la creșterea semnificativă a sumelor care trebuie virate statului pentru fiecare metru cub de gaze puse pe piață. Creșterea fiscalității este determinată atât de majorarea bazei de impozitare, prin legarea la prețul de referință de la Viena, cât și prin limitarea cheltuielilor deductibile fiscal ale celor doi producători de gaze.
Bază de impozitare umflată artificial
Impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețului la gaze nu se vor calcula în funcție de prețurile la care gazele sunt efectiv vândute, ci in funcție de prețurile de la hubul CEGH, ca în cazul redevențelor. Problema este că prețul gazelor la Viena este în prezent de circa 24,5 euro/MWh (cca 114 lei), în timp ce, pe comparatorul ANRE, principalii furnizori de gaze naturale percep, pe piața liberă, și sub 90 lei/MWh în contractele pentru populație. Rezultă deci o diferență de circa 25 lei/MWh oră, care va fi supusă unui impozit de 80% (adică peste 20 de lei), deși nu corespunde unor venituri realizate efectiv de companii
Puteţi vedea detalii aici:
Statul creşte din nou taxele pentru Petrom şi Romgaz. Şi impozitul suplimentar pe producţia de gaz se plăteşte la preţul de la Viena. DOCUMENT
Impozit la impozit
O altă propunere vizează modificarea formulei de calcul a impozitului. Astfel, este eliminată deductibilitatea redevențelor la calculul impozitului suplimentar la gaze. Practic, se va plăti impozit la impozit, dat fiind că impozitul suplimentar se va aplica preţului şi redevenţei plătite deja, dat fiind că aceasta nu mai este deductibilă. Presupunând o rată medie a redevențelor de 7-8%, dar aplicată la prețurile mai mari din Austria, rezultă că nedeductibilitatea redevențelor va determina creșterea impozitului cu circa 6,5-7,5 lei/MWh.
Investiții nedeductibile
Nu doar redevențele devin nedeductibile-propunerile vizează limitarea deductibilității investițiilor. Astfel, ”investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri” – au propus deputații din Comisia de Industrii.
Alte deduceri înseamnă de fapt deducerea investițiilor (prin amortizări) de la impozitul pe profit. Aceste restricții sunt și mai clare în forma propus a articolului 4: ”Investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profi”.
Eliminarea deductibilității ar putea acoperi și facilitatea prevăzută în codul fiscal, privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, care este valabilă pentru celelalte companii din România.
Tot referitor la investiții, este eliminată posibilitatea ”reportării” investițiilor, existentă în cadrul actual. Aceasta permite utilizarea sumelor din perioade cu investiții mai mari, pentru a reduce cuantumul impozitului datorat în perioade cu investiții mai reduse.
Mai mult, în amendamentele aduse formulei de calcul al impozitului suplimentar, posibilitatea deducerii investițiilor nu apare decât pentru prețurile din prima tranșă, mai mici decât 85 de lei/MWh, deci nu este exclus ca pentru prețurile mai mari de 85 de lei/MWh, operatorii să nu aibă deloc posibilitatea deducerii investițiilor. Deci o altă cheltuială suplimentară.
Cel mai probabil, dacă aceste modificări vor fi operate, cei care vor avea de suferit vor fi consumatorii, în condiţiile în care Petrom şi Romgaz asigură circa 90% din producţia naţională de gaze. Cum importurile de gaze ruseşti se fac la un preţ peste cel al celor doi producători interni, nu există presiunea pe preţ a vreunui concurent care să oblige cele două companii să internalizeze acest cost suplimentar.
DATE EUROSTAT :
-taxe si cotizatii incluse in pretul gazelor pentru consumatorii casnici
media UE -26%din pret
Danemarca 55% , Olanda – 53%, România -47% și Suedia – 44%.
de cealalta parte
Marea Britanie – 7%, Luxemburg – 10%, Grecia – 16%, Bulgaria, Cehia, Lituania și Slovacia – 17%.
No comment