Oraşele mici sunt mai puţin pregătite pentru a face faţă numeroaselor schimbări şi provocări pe care le implică tranziţia energetică, susţin experţii Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), într-o analiză, transmisă AGERPRES.
Conform sursei citate, este nevoie de creşterea gradului de pregătire şi adaptare a acestora pentru a parcurge acest proces.
În acest context, proiectul „Educaţie energetică pentru localităţi urbane durabile – Enertown”, finanţat de Innovation Norway, sprijină câteva localităţi urbane mici din România pentru a-şi consolida înţelegerea şi abilităţile în ceea ce priveşte energia regenerabilă, eficienţa energetică şi soluţiile de securitate energetică durabilă în beneficiul cetăţenilor.
Ca parte a proiectului, reprezentanţi ai acestor comunităţi locale vor efectua, în luna octombrie, o vizită în Norvegia, unul dintre liderii Europei în sustenabilitate, pentru schimb de bune practici.
Proiectul Enertown a demarat în luna aprilie 2023 şi este derulat de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), iniţiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), în parteneriat cu Universitatea Stavanger din Norvegia, alături de ECERA – organizaţie non-guvernamentală cu expertiză în zona de politici energetice şi de mediu – şi de Servelect – companie cu expertiză în managementul energetic al mai multor localităţi din categoria urbanului mic.
Proiectul are scopul de a creşte, prin programe de formare personalizate, gradul de cunoaştere şi de a construi competenţe la nivelul autorităţilor publice, entităţilor private active pe piaţa energiei şi organizaţiilor societăţii civile pentru a găsi soluţii la problemele energetice care afectează calitatea vieţii în localităţile urbane mici din România. Enertown se desfăşoară în patru localităţi urbane din judeţul Cluj: Huedin, Gherla, Turda şi Câmpia Turzii, cu obiectivul ca experienţa obţinută aici să fie transferată către alte localităţi din România.
„Comunităţile din urbanul mic din România se confruntă cu provocări specifice care fac mai dificilă capacitatea lor de a parcurge acest proces al tranziţiei energetice. Oraşele mici nu pot să navigheze tot drumul acesta singure. Veniturile lor la bugetul local, capacitatea de investiţii şi de atrage finanţări europene, puterea de a accesa proiecte şi de a produce iniţiative şi soluţii sunt reduse. În general, sunt localităţi cu economii destul de sărace, iar organizaţiile din societatea civilă locală nu au de regulă forţa necesară de a genera idei şi de a se conecta cu oraşe mai mari sau de peste graniţe. De aceea, oraşele mici nu trebuie să fie neglijate, ci susţinute cât mai mult, pentru avea cu adevărat o tranziţie justă în România”, a declarat George Jiglău, preşedintele Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei.
Vizita în Norvegia se va derula în perioada 23-27 octombrie, schimbul de bune practici fiind facilitat de partenerii proiectului de la Universitatea din Stavanger.
Conform sursei citate, alături de membrii echipei de proiect, la această vizită vor participa actori-cheie pentru transformarea sustenabilă a acestor comunităţi urbane mici: participanţi din rândul administraţiei publice locale, al ONG-urilor, mediului economic şi cel şcolar, inclusiv reprezentanţi ai consiliilor elevilor.
„Aceştia vor vizita comunităţi locale norvegiene similare ca dimensiune celor din România şi vor avea astfel oportunitatea de a interacţiona cu reprezentanţi din administraţia locală, societatea civilă, mediul de afaceri local şi învăţământ, pentru a discuta despre provocările tranziţiei energetice specifice zonelor urbane mici şi a analiza soluţiile ce ar putea fi implementate în România. De exemplu, se va urmări modul în care comunităţile locale norvegiene reuşesc să constituie proiecte comune (la nivel de cartiere, vecinătăţi etc.) pentru atragerea de finanţare şi îmbunătăţirea condiţiilor de consum energetic în mediul rezidenţial”, se menţionează în document.
Totodată, vor mai fi analizate felul în care construiesc comunităţile de energie, cum se dezvoltă capacitatea de a implementa noi tehnologii energetice, respectiv modul în care s-a operat tranziţia de la resursele clasice de energie spre regenerabile.
„Nu în ultimul rând, se va analiza în ce măsură grupurile vulnerabile de consumatori sunt integrate în aceste comunităţi şi ce soluţii există pentru acestea”, precizează autorii analizei.
În cadrul proiectului, în luna septembrie au avut loc ateliere de lucru în toate cele patru oraşe incluse în proiectul Enertown, pe teme legate de politici energetice adaptate particularităţilor locale, în contextul mai general al tranziţiei energetice şi al schimbărilor climatice. Activităţile au fost susţinute de experţii Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei (ACSD), ai ECERA, împreună cu partenerii de la Servelect din Cluj-Napoca.
La aceste ateliere au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, membri ai societăţii civile de la nivel local, reprezentanţi ai unor instituţii de învăţământ, inclusiv reprezentanţi ai Consiliului Elevilor. Aceste ateliere au puse bazele unor colaborări ulterioare, care vor asigura componenta de sustenabilitate a proiectului dincolo de finalizarea formală a acestuia.
„De asemenea, ca parte a schimbului de bune practici, în luna iunie o delegaţie de la Universitatea din Stavanger şi membrii echipei de proiect au vizitat primăriile din Gherla şi Huedin, unde s-au întâlnit cu reprezentanţi ai administraţiei locale. De asemenea, proiectul Enertown oferă oportunitatea unei cercetări paralele, ce va fi realizată cu această ocazie de experţii ORSE, privind sărăcia energetică în urbanul mic”, precizează sursa citată.
Proiectul „Educaţie energetică pentru localităţi urbane durabile – Enertown” este finanţat de Innovation Norway prin Granturile Norvegiene 2014 – 2021, prin programul „Energy Programme in Romania”, având o finanţare de 195.774 euro, cu o valoare a grantului de 174.696 euro.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, unde funcţionează ca centru de cercetare acreditat
