În era în care securitatea energetică devine crucială pentru Europa, România se află în poziția favorabilă de a-și consolida o poziție strategică. Momentul este unul de cotitură, cu o geo-politică fierbinte și cu probleme în aprovizionarea cu energie a UE apărută pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei și al crizei energetice globale.
Opinie de Daniel Apostol
În contextul căutării soluțiilor pentru o tranziție durabilă și securitate energetică, rolul țării în cadrul UE capătă o tot mai acută importanță, devenind din ce în ce mai complex pe măsură ce se apropie termenul – anul 2027 – la care România va deveni producătorul numărul unu de gaze naturale al Europei.
Gazul natural din Marea Neagră nu trebuie privit superficial doar ca subiect de afaceri în România și țintă a dezbaterilor ecologiste. Fiind o reală resursă de creștere economică națională, este, pentru următoarele decade, piesa centrală în tabloul securității energetice europene în ansamblul său.
Exploatarea gazelor naturale din subsolul de mare adâncime al Mării Negre reprezintă cheia pentru reducerea dependenței de importurile de gaz și, mai important, pentru consolidarea securității energetice a țării și a întregului spațiu comunitar: va reduce vulnerabilitatea la fluctuațiile pieței globale a gazelor naturale, va furniza resurse esențiale pentru o tranziție către surse de energie verzi, într-un mod echitabil și sustenabil pentru cetățeni, pentru stat și pentru investitorii din producția de energie.
Amintesc aici că într-o lungă perioadă în care România este vitregită de investiții majore (ba chiar fiind martora retragerii unor jucători grei de pe piața autohotonă – vezi cel mai recent Enel), proiectul Neptun Deep este un reper record: investițiile semnificative ale companiilor OMV Petrom și Romgaz, de circa 4 miliarde de euro, în faza de dezvoltare a proiectului, anunță o producție considerabilă de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Această investiție promite nu doar o afacere de succes pentru producătorii naționali. Mai mult de atât, va aduce statului venituri substanțiale sub forma impozitelor și redevențelor, bani ce vor putea fi direcționați către sectoare cheie ale societății românești. Gazele naturale din Marea Neagră pot conduce la o creștere semnificativă a activității economice la nivel local, generând locuri de muncă și stimulând industrii conexe, precum construcțiile și serviciile.
Integrarea gazului natural din Marea Neagră în mixul energetic intern reprezintă piatra de temelie a viitorului energetic al țării, esențială pentru diversificare și reziliență națională. Exploatarea acestei resurse deschide uși spre colaborare regională, consolidând relații transfrontaliere și contribuind la stabilitatea regională. Bucureștiul are datoria să-și facă auzită vocea și să-și apere interesele în cadrul Uniunii Europene.
România poate deveni un jucător influent în definirea viitorului energetic european, contribuind la formularea direcțiilor clare în guvernanța energetică comunitară și consolidând securitatea energetică a UE.
Daniel Apostol este expert în comunicare strategică, relații publice și public-affairs, jurnalist economic cu experiență îndelungată, consultant în comunicare și marketing. Este vicepreședinte al ASPES, Fondator România Durabilă, Director Editorial revista Economistul. Este directorul general al Federației Patronale Petrol si Gaze din România.
