Oficial: Ținta de regenerabile din consumul national de energie este de 30,7% în 2030. Trebuie instalați 7.000 MW „verzi” noi

Ministerul Economiei a publicat Planul Național Integrat Energie-Mediu (PNIESC) actualizat. Ținta de regenerabile asumată de România crește de la 27,9, cât s-a propus în prima formă, la 30,7%, sub recomandarea Comisiei, care ne solicitase 34%.

Consumul de energie din surse regenerabile va ajunge la 30,7% în 2030, potrivit PNIESC actualizat, ceea ce este considerat un grad de ambiție “prudent”. Totuși chiar și în această abordare, în România trebuie instalați aproape 7.000 MW noi în capacități de generare a energiei electrice din surse regenerabile, la care se adaugă unități pe gaze și baterii.

La finalul lui 2019, procentul era de 23,9% din consumul național.

Iată ce scrie în PNIESC revizuit referitor la țina de regenerabile

În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%. În consecință, nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a PNIESC, de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. Noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naționale la cele ale „Raportului de îmbătrânire Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016-2070)”, dar și pe baza potențialului tehnico-economic existent la nivelul României, în ceea ce privește investițiile în capacități de producere a energiei electrice din SRE, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune.

Astfel, pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacități adiționale de SRE de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015. Pentru realizarea acestei ținte este necesară asigurarea unei finanțări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvanțe corespunzătoare a rețelelor electrice, dar și a flexibilității producerii de E-SRE prin instalarea de capacități de back up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice.

România a ales să adopte o abordare prudentă cu privire la nivelul de ambiție, ținând cont de particularitățile naționale și necesarul de investiții în SRE, atât pentru înlocuirea capacităților care ating durata maximă de operare cât și pentru cele noi, în vederea atingerii țintelor asumate în PNIESC, având în vedere că Regulamentul (UE) 2018/1999 stipulează faptul că în viitoarele revizuiri ale PNIESC ajustarea cotelor se poate face numai în sensul creșterii. În conturarea acestei abordări, mai trebuie mentionat și faptul că procesul de implementare a recomandărilor s-a confruntat și cu o lipsă a datelor necesare elaborării unui plan detaliat cu privire la măsurile, acțiunile, resursele financiare avute în vedere de autoritățile române pentru îndeplinirea țintelor de RES în perioada 2021-2030 mai ales în zona SRE încălzire-răcire și transport. O nouă analiză/ajustare a țintei 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia PNIESC, moment la care vor putea fi estimate mult mai bine efectele implementării Directivei 2018/410 și ale programelor de susținere a Green Deal.

În concluzie, pentru atingerea obiectivelor SRE propuse, România va dezvolta o serie de politici și măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar și să încurajeze utilizarea surselor SRE în sectoarele relevante – Încălzire & Răcire, Energie electrică și Transporturi, maximizând sinergiile dintre diferitele acțiuni preconizate. Reiterăm faptul că valoarea de 30,7% reprezintă limita minimă a ponderii energiei din resurse regenerabile

 

1 Comment

  1. Sa speram ca de data asta liderii nostrii nu o sa fie asa usor de cumparat(lobby) si nu mai dam subventii aberant de mari. Pentru cei care au uitat Romania si-a atins targetul pentru 2020 cu 4 ani mai devreme iar in vest avem tari care nici acum nu le-au indeplinit. Pentru 2030 ar fi de preferat sa asteptam bani de la UE pentru subventii care oricat ar trebui sa fie semnificativ mai mici. Mai mult dupa 2023 pretul la CO2 va depasi 50 euro a.i. regenerabilele ar putea fi in unele cazuri profitabile si fara subventii (mai ales in Romania) iar bugetul UE provenit din CO2 sa creasca semnificativ. Parerea mea este ca Romania ar trebui sa amane orice decizie de subventionare din bugetul statului pana dupa 2025 si sa instaleze pana atunci regenerabile doar cu bani proveniti fonduri UE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *