enel
enel

O soluţie pentru costuri mai mici cu electricitatea în era digitială: demand-response, echilibrarea reţelei de către consumatori

O realitate deja în economiile occidentale, conceptul de echilibrare a reţelei prin managementul consumului se va încetăţeni şi în România, odată cu digitalizarea reţelei şi cu extinderea utilizării contorizării inteligente a energiei electrice.

“Demand-response”. Sau cum să primeşti bani ca să nu consumi energie electrică, în termeni populari. 

După cum este cunoscut, producția și consumul într-un sistem energetic trebuie să fie permanent în echilibru, dar, în practică, există diferențe între consumul și producția de energie electrică din prognoze și cele reale. În consecință, dispecerii acționează prin comenzi adresate producătorilor dispecerizabili – comandând creșterea sau reducerea producției – pentru a se asigura că nivelul producției și nivelul consumului sunt permanent în echilibru, energia fiind consumată pe măsură ce este produsă. Iar producătorii sunt plătiţi pentru echilibrarea sistemului.

Acesta este şi sistemul practicat la noi, acum. Dar, în pieţele de energie mai dezvoltate decât a noastră a apărut de mult ideea echilibrării sistemului energetic pe partea de consum, pentru că sunt costuri mai mici cu echilibrarea.

Programele de echilibrare a rețelei prin managementul consumului sunt create pentru remunerarea unor mari consumatori de energie, astfel încât acești consumatori să-și poată ajusta consumul de energie prin reducerea sau creșterea acestuia, cu scopul stabilizării rețelei. Sistemul presupune remunerații acordate utilizatorilor pe tot parcursul anului, pentru disponibilitatea acestora de a răspunde în eventualitatea unei urgențe a rețelei, precum și plăți suplimentare în cazul în care intervenția lor este necesară. Practic consumatorii mari pot să câştige bani dacă acceptă să-şi moduleze consumul, când li se cere.

Programul oferă o mai mare flexibilitate a rețelei, stabilitate și o utilizare mai eficientă a infrastructurii energetice, în vederea menținerii unor prețuri cât mai scăzute la electricitate pentru toți consumatorii.

Exemple de beneficiari sunt multe:: consumatori industriali mari care au posibilitatea de a ajusta nivelul producției, centre comerciale – care au iluminat și sisteme de climatizare flexibile, clădiri de birouri – pe partea de iluminat și climatizare, instalații de tratare a apei – care pot amâna sau dimpotrivă, pot începe mai devreme procesele de tratare care consumă electricitate; instalații de irigat care au capacități de acumulare a apei – pot avea flexibilitatea de a decide când doresc să acumuleze apa, dacă e nevoie de consum, sau să amâne acest proces – dacă e nevoie de reducerea consumului.

Evident, pentru a se putea întâmpla asta, este nevoie de un grad ridicat de digitalizare a reţelei. Mai întâi la consumator, nu se poate face fără contor inteligent iar sistemul inteligent de măsurare ar trebui, la modul ideal, să ofere date cât mai aproape de ceea ce numim “în timp real” tocmai pentru a se putea integra tarifele dinamice pe care le presupune echilibrarea pe această cale.

Popular, se poate spune: reduci consumul cu x%, primeşti y lei din momentul în care începi sau, dimpotrivă, este nevoie de o creştere de x% din momentul t, vei fi recompensat cu y lei.

Dacă la modul “timp real” nu se poate, ar fi de dorit ca această actualizare a consumului real (datelor) să se facă la fiecare 15 minute.  În România, potrivit ultimelor date disponibile (European smart metering benchmark – iunie 2019), intervalul de actualizare a datelor de către contoarele inteligente este de o zi. Este cel mai mare din Europa.

Câteva exemple: în Spania sau în Suedia frecvenţa de actualizare a datelor este de o oră, în Slovacia, Slovenia, Germania şi Belgia este de 15 minute, iar Italia este singura ţară europeană care apare în statistici în care actualizarea este “real time”.

Centrala virtuală

Dacă se integrează într-o reţea mai mulţi consumatori de acest fel, operatorul reţelei are la dispoziție astfel încă o unitate dispecerizabilă, de o putere suficient de mare încât să aibă o contribuție relevantă la echilibrare, dar fără să fie nevoit să facă eforturile de administrare pentru a relaționa cu acei câteva zeci sau poate sute de consumatori – îi integrează operatorul demand-response. Are practic, la dispoziţie o „centrală electrică virtuală”: o platforma pusă la dispoziție de către operatorul demand response, contorizare inteligentă la client și sisteme de automatizări în instalațiile înscrise pentru ca dispecerizarea să se poată face în timp util – de la comandă la efectuarea tehnică a operațiunilor necesare.

Cel mai mare operator la nivel global de astfel de “centrale electrice virtuale” este grupul italian Enel, care are şi o divizie specială pentru soluţii inovatoare, Enel X, recent intrată şi în România. La nivel global, Enel administrează o capacitate de 6.200 MW în demand-response, potrivit unor date din primăvară, în Europa, America de Nord şi Asia.

Chiar dacă momentan pare ceva departe de noi, nu este, nici măcar geografic. Polonia a organizat, la începutul acestui an, licitaţiile pentru mecanismul de capacitate demand-response pentru perioada 2021-2023, iar Enel X a câştigat 70% din toată capacitatea de echilibrare de acest fel scoasă la licitaţie: 446 MW în 2021, 546 MW în 2022 şi 546 MW în 2023.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *