enel
enel

Nu s-a pus încă nicio instalație fotovoltaică cu subvenție AFM, şi nici nu ştim când se va pune. Dar AFM are de răspuns la o întrebare: pe ce ați cheltuit 13 milioane de euro?

 

Comparând date publice, rezultă o diferență de 13 milioane de euro între sumele puse de către Administrația Fondului pentru Mediu la dispoziția persoanelor fizice interesate să monteze panouri fotovoltaice cu subvenție de până la 20.000 de lei și sumele pe care AFM le-a primit din fonduri europene cu această destinație. Pe ce ar fi putut cheltui AFM banii.

Pe pagina dedicată derulării programului Casa Verde Fotovoltaice, se pot vedea sumele totale alocate de la AFM pe fiecare dintre cele opt zone de dezvoltare, știut fiind că, exceptând zona București-Ilfov, toate fondurile pentru celelalte zone au fost epuizate.

Însumând, a fost un total disponibil pentru tot programul de subvenționare a instalării de panouri fotovoltaice de 537 de milioane de lei, pentru cele opt regiuni de dezvoltare ale țării. Excluzând zona București-Ilfov – veți vedea mai târziu de ce – bugetul total alocat restului de 7 regiuni este de 457 de milioane de lei.

Banii au fost deja alocați instalatorilor agreați de AFM, pentru proiectele depuse, cererea a fost imensă, lucru care a fost deja relatat la vremea respectivă.

Apare un mare semn de întrebare atunci când comparăm însă aceste cifre cu altele

Greenpeace România, ONG ul de mediu care adresează constant întrebări autorităților despre derularea programului Casa Verde Fotovoltaice, a primit un răspuns la una, de la Ministerul Dezvoltării, datat 13 ianuarie. Greenpeace întreba care este numărul exact de sisteme fotovoltaice care se finanțează, în condițiile în care în anunțurile oficiale  se vorba despre 33.000, dar, pe baza propriilor calcule, activiștii de mediu au observat că sunt mai puține.

Amintim că marea majoritate a banilor pentru 7 regiuni, cu excepția zonei București-Ilfov, a venit de la Comisia Europeană, procedură mijlocită de acest minister, la care s-a adăugat o contribuție a AFM, de 2% din total. Banii europeni au venit prin Programul Operațional Regional (POR). Zona Capitalei nu putea primi finanțare europeană, pentru că nu se califica la ea, iar aici banii au fost alocați de la bugetul național.

“La data prezentei, contractele de finanțare pentru cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate sunt în vigoare, iar valoarea eligibilă (FEDR, BS și contribuția beneficiarului-AFM) a acestora este de 520.730.421 lei ”, se arată în răspunsul Ministerului.

Așadar, să reluăm comparația: AFM spune că, pentru cele șapte regiuni, sumele totale alocate au fost de 457 de milioande de lei. Miniserul Dezvoltării spune că sumele totale alocate, pentru aceleași șapte regiuni, sunt de 520 de milioane.

Se pune așadar întrebarea: ce a făcut AFM cu 63 de milioane de lei (am rotunjit suma), diferența dintre cele două sume? Adică peste 13 milioane de euro. Asta în condițiile în care, la un calcul simplu, la o subvenție maximă, de 20.000 de lei pentru fiecare, acești bani ar mai fi permis și altor 3.100 de persoane fizice să aplice pentru programul de instalare de panouri fotovoltaice.

În răspunsul trimis de Ministerul Dezvoltării avem o posibilă destinație, dar momentan, informația nu poate fi confirmată, în absența unei informări clare a AFM, deci vorbim doar despre o bănuială: s-ar fi putut plătit salarii sau cheltuieli de publicitate.

“În ceea ce privește numărul finanțărilor, se va avea în vedere și secțiunea 4.3-Eligibilitatea cheltuielilor/Categorii de cheltuieli eligibile din ghidul specific al AM (autoritatea de management-n.red.), de unde reiese faptul că din fondurile puse la dispoziție prin POR 2014-2020 sunt eligibile și cheltuieli de informare și publicitate, audit financiar extern, inclusiv cele cu salariile membrilor echipei de management a proiectului de la nivelul AFM”, arată Ministerul Dezvoltării, care mai transmite celor de la Greenpeace să ceară mai multe detalii de la AFM.

Proiectele s-au depus, banii s-au terminat, dar ce urmează și mai ales când?

Programul Naţional „Casa Verde Fotovoltaice” prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Dosarele de finanţare pentru noul program s-au depus exclusiv electronic, de către firme de instalatori care au fost agreate de AFM, care au preluat solicitările de la persoanele fizice interesate.

Programul presupune o finanțare nerambursabilă de la stat, în procent de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii.

Acest program a fost în final demarat toamna trecută, instalatorii au depus dosarele prin aplicația a cărei interfață ați văzut-o dacă ați accesat linkul de la începutul acestui text, iar fondurile pentru șapte regiuni, mai puțin București Ilfov, au fost epuizate rapid.

Însă, de atunci AFM nu a mai comunicat nimic pe marginea acestui program. În 6 ianuarie, am trimis o solicitare în care am cerut explicații despre stadiul programului și calendarul ulterior (sunt dosare respinse, câte, ce se va întâmpla cu ele, când se estimează că va fi montată prima instalație, când se va face prima plată de către AFM) dar nu am primit încă niciun răspuns.

Am primit pe 16 ianuarie un răspuns care de fapt reia pasajele din Ghidul de Finanțare, președintele AFM spunând că nu poate acum estima când se va monta prima instalație sau se va face prima plată. Dosarele sunt în analiză, iar informațiile le vom vedea pe site.

Răspunsul îl puteți vedea aici:

raspuns AFM

Solicitări a făcut și Greenpeace, după cum ne-a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii și cel care este preocupat de acest program și de prosumatori în general.

„Avem mari așteptări de la acest program și ne dorim să aibă succes, însă Administrația Fondului pentru Mediu pare că deocamdată nu prea reușește să-l gestioneze. Sunt deja peste 26.000 de dosare în așteptare la AFM, iar această instituție trebuie să înțeleagă că în spatele dosarelor sunt cetățeni, care au investit deja timp și bani pentru a deveni prosumatori.

Nu înțelegem, de exemplu, de ce nu există un termen limită pentru AFM pentru a finaliza analiza dosarelor. A fost anunțată demararea programului Rabla în luna martie, dar pentru programul pentru fotovoltaice nu s-a comunicat niciun termen. De ce?

Să nu uităm, de asemenea, că într-o situație dificilă se află și o mare parte dintre instalatori, piața de fotovoltaice fiind practic blocată de un an și jumătate de când acest program de finanțare a fost anunțat.” a declarat Marian Mandru, coordonator de campanii la Greenpeace România și membru al comunității Protecția Prosumatorului.

„Cerem AFM să accelereze deschiderea finanțării pentru prosumatori, să comunice constant cu beneficiarii și instalatorii și să facă publice cheltuielile din proiect. Viitorii prosumatori au așteptat destul, anul acesta ar trebui să fie ajutați să producă primii kWh de energie verde” a mai declarat Marian Mândru

Așteptăm un răspuns public al Administrației Fondului pentru Mediu la întrebarea din titlul acestui articol.

9 Comments

  1. Am banuit ca ptr. mai mari nostri e un mare,,CASCAVAL”dar tinind cont ca participa in mod direct UE se vor abtine de a sustrage bani ptr. alte finantari.Cred totodata ca UE nu va ramine indiferent cu acest program.Am vrea mai multe comunicate pe aceasta tema din partea AFM si sa nu ne mai…abureasca cu programe mai noi ce sunt pe persoana fizica ,ex:rabla,electrocasnice,fotovoltaice gospodarii izolate si altele.Sa nu uite ca acesti prosumatori vor contribui direct la productia energiei verzi a statului.

  2. Esecul programului se datoreaza si societatilor de distributie a energiei electrice (in special cele detinute de Electrica SA) care se opun cu orice pret prosumatorilor. Am instalat un sistem din fonduri proprii, am depus actele la SDEE Transilvania Nord si surpriza: mi-au cerut dublarea tuturor protectiilor existente in invertor, costul estimat fiind de 5700RON, aproximativ 85% din costul echipamentului de care vor sa se protejeze. In alte tari cat si la alti distribuitori fix acelasi echipament functioneaza fara probleme, in zona mea distribuitorul refuza sa permita accesul la retea fara acest cost. Mai mult decat atat nu are standarde care sa ii permita receptia unei astfel de lucrari si pana in prezent nu am gasit nici o firma care sa isi asume executia unei astfel de lucrari in lipsa standardelor.
    ANRE doarme si tine partea societatilor de distributie, singura varianta este sa ii dau in judecata proces care va dura ani de zile.

  3. Buna ziua,
    Poate ca ar fi interesant de informat ceilalti participanti la acest proiect al AFM , ce model de invertor este instalat in centrala dvs, si eventual uploadat pe site raspunsul oficial pe care vi l-au dat cei de la SDEE Transilvania Nord prin care cereau ,,dublarea” protectiilor din invertor….
    Posibil ca invertorul dvs. sa nu faca parte din acea lista cu invertorii agrementati de catre Transelectrica S.A. pentru a putea fi utilizati la racordarea sistemului de distributie national…

    1. Invertorul este Fronius Symo 5.0-3-M si nu este in lista de la Transelectrica, insa invertoare din aceeasi clasa/tip dar de putere mai mare sunt in lista ceea ce contravine certificarii europene de tip. Diferenta intre acele invertoare si al meu este data de putere instalata si cativa parametrii ce tin de aceasta nu de modul de functionare al echipamentului. O data inclus in lista un model din tipul de invertor Fronius Symo automat sunt incluse toate pentru ca toate modelele disponibile respecta fix aceeleasi standarde si au fix aceleasi certificari. Dar baietii astia de la SDEE Transilvania Nord sunt cumva paraleli cu lucrurile astea si pana in prezent nu au motivat tehnic in nici un fel aberatia din ATR, doar cu „daca se strica”.

      1. Buna, Marius .
        Poti cumva sa imi furnizezi ATR-ul pe care inteleg ca ti l-au emis cei de la compania de distributie?
        Asi dori sa vad motivatia ,,tehnica”…

  4. Intr-un raspuns de la AFM citez ,,noi nu ne amestecam in problema calitati componentelor acestor instaltii fiind atributul instalatorului…….”asa ca suntem la mina acestora din urma.Cred ca trebuiesc exercitate presiuni asupra celor ce gestioneaza alocarea si utilizarea acestor fonduri.

  5. Totul este O MARE BATAIE DE JOC, lucru foarte bine inradacinat in constiinta birocratiei romanesti.
    „Timpul trece, leafa merge” nu s-a inventat degeaba.

Lasă un răspuns la George Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *