Bogdan Ivan, ministrul PSD propus al Energiei și validat de parlamentari azi, a declarat presei după audieri că “ se calculează” în ce măsură poate fi prelungită actuala schemă de prețuri plafonate, astfel încât, înainte de liberalizare, să poată fi în vigoare legislația prin care clienții vulnerabili vor primi bani d ela stat pentru plata unei părți din factura la energie.
Cu doar șapte zile înainte de termenul legal până la desființarea prețurilor plafonate la energie, Bogdan Ivan, noul (viitor) ministru al Energiei dă de înțeles că momentul liberalizării ar putea fi amânat, până la momentul în care schema de sprijin pentru consumatorii vulerabili va fi definitivată.
El a declarat ziariștilor, după audierile din Parlament, că trebuie găsită o soluție pentru a nu ajunge în conflict cu UE (“un infringement ar fi un dezastru”) dar că e nevoie de un mecanism simplu pentru ca oamenii pentru care o creștere de factură de 30 de lei înseamnă “mult” să poată primii ajutorul de la stat. Ajutor despre care nici acum nu se știe dacă va fi de 36 sau 72 de lei pe lună.
Amintim că, la 11 iunie, Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică proiectul de OUG “privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică”.
Iată mai jos declarațiile lui Ivan date presei:
„Astăzi sunt aproximativ 3,7 milioane de români care au consumat în medie 57 kWh. Putem să vorbim de un apartament mic. În această formulă este evident că vorbim despre persoane cărora li se adresează această schema, de aproximativ 3,7 milioane de beneficiari. Este o discuție daca mecanismul propus initial de un voucher care sa fie acordat in baza venitului persoanelor din gospodărie, care a propus ca persoanele singure să aibă sub 2.500 de lei și unde sunt mai multe persoane într-o locuință sa fie mecanism pentru venituri până la 1.700 lei. Plecand de la această premisă, se face un calcul dacă vorbim de o alocare bugetară pentru un voucher de 72 sau 36 lei și e o decizie care va trebui luată la nivel guvernamental. E o decizie care depinde mult de ministerul Finanțelor și de cum vom face operațional acest mecanism.
A doua discuție este despre cum putem să evităm procedura de infringement care este asociată schemei de plafonare-compensare care este valabilă până la data de 30 iunie. Și acolo am început împreuna cu ministrul Burduja discuții cu Comisia Europeană și cu alte state din Europa Centrală și de Est, care sunt într-o situația similară. pentru a face front comun și a explica Comisiei situația în care se află țara noastră și 3,7 milioane de oameni care riscă să aibă factura la energie dublată de la 30 și ceva de lei, 40 de lei, la 80 de lei.
Adică ar putea fi prelungită această plafonare?
Calculăm care este mecanismul prin care se poate face acest lucru. Eu abia am fost audiat în comisiile parlamentare pe acest subiect. De două zile încoace m-am pus la punct cu colegii pe tema asta. Urmează o discuție foarte aplicată pe care să o am și cu domnul premier Bolojan și cu ministrul de Finanțe asupra alocării bugetare.
Eu îmi doresc foarte mult ca acest mecanism să fie unul simplu, să fie accesibil și să fie decontabil foarte rapid. Iar modul în care a fost el gândit e unul aplicat, dar care pune foarte multă activitate în sarcina beneficiarilor și implică și primăriile și Poșta și alți jucători. Caut împreună cu specialiștii, care au făcut treaba foarte bună în ultimele luni, un mecanism simplu prin care omul care are un venit mic să poată să beneficieze de acest mecanism, să nu îi afecteze foarte mult puterea de cumpărare în perioada următoare și care să nu afecteze nici procedura de infringement care poate fi aplicată României, și care ar fi un dezastru.
Care este interesul meu? Pe de o parte să creștem capacitățile de energie ieftină pentru a echilibra piața și de a crea premise naturale pentru a scădea prețul energiei la consumatorul final, adică cei peste 8,2 milioane de români, și de a crea un mecanism de a-i proteja pe cei cu venituri foarte mici. Pentru un vârstic care are o pensie de până în 2000 de lei, faptul că va avea o cheltuială în plus de 40 de lei contează.
Caut prima dată o variantă prin care să ne asigurăm că nu ajungem în infringement. Am vorbit cu cei din Comisie și cu alți ministri din Europa Centrală care sunt într-o situație similară pentru a găsi o păsuire de la Comisie. În al doilea rând – analiză și discuție internă cu premierul și ministrul de Finanțe care sunt resursele bugetare disponibile pentru o astfel de schemă și trei – modalitatea în care va putea fi pusă în practică. Din datele pe care le am să faci același mecanism în care te duci către furnizor și compensezi acele sume de bani este imposibil, iar în acest moment bazele de date de la Ministerul Muncii cu oamenii care au venituri până într-un anumit plafon nu există și încă nu este actualizată total. Eu caut soluții. Nu caut vinovați.
O pensie de 3.000 de lei vi se pare mare? De ce s-a ales pragul de 2.500 de lei?
Nu există o analiză personală asupra acestui lucru. Raportarea a fost făcută la salariul minim pe economie. De asta vorbim de pragul de 2.500 de lei. Ceea ce e important e ca sunt oameni care din cauza unui venit foarte mic – oameni care sunt în piața forței de muncă sau oameni care au pensii mici în continuare – 30 de lei reprezintă mult. Și din acest punct de vedere nu cred ca este normal ca cineva care câștigă 10.000 de lei să aibă parte de același sprijin din partea statului ca cineva care are 1.500 de lei. Consider că trebuie creat acest mecanism prin care sprijinul din partea statului să fie pentru cei cu venituri mici, iar modul în care se face să nu îi încurce prea mult pe oameni.
Când va intra mecanismul în funcțiune?
Haideți să avem guvern funcțional, să avem soluțiile și anunțăm exact calendarul.
Deci ar putea până la 1 iulie?
Depinde foarte mult de modul în care resursele bugetare disponibile și o decizie politică pentru că vorbim de un Guvern format din 4 partide și minorități și e nevoie de un agreement politic aici. Eu ca minsitrul PSD din Guvernul României militez pentru o schemă prin care oamenii care au venituri să poată fi sprijiniți și compensați, iar cei care au venituri mari și au beneficiat de sprijin din partea statului, cu părere de rău, cred că vor putea suporta diferența de 30-40 de lei la factura de curent dacă ei au venituri peste 10.000 de lei. Cei care au 1500 au nevoie sa fie ajutati.
În ce cuantum 72 sau 36 de lei?
Să avem întâi disuțiile și o să vă spun foarte clar. Depinde de ministerul Finanțelor. Dacă ar fi după mine ar fi 150 de lei, dar trebuie să vedem și resursa bugetară disponibilă”.
