Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a reluat ideea fuziunii între companiile energetice din sector, care ar putea conduce la crearea unor companii mai puternice și la scăderea prețurilor la energie în piață. Ideea a mai fost vehiculată de-a lungul anilor.
″E o idee pe termen mediu și lung, de perspectivă. Eu mi-aș dori, ca strategie, să susținem, ca țară, câteva companii puternice în sectorul energetic. Știu că s-a mai vehiculat idea, acum mai mulți ani de zile, de vreo câteva ori. Mai demult nu a mers nu pentru că nu era o idee bună sau pentru că nu ar fi adus prețurile marginale, prețurile de pe piață, mai jos. Probabil că au fost alte considerente. Din punctul meu de vedere, dacă discutăm despre reforma companiilor de stat, reducerea risipei, exploatarea sinergiilor între companii, precum și despre o piață a energiei funcțională și cu prețuri mai bune pentru români, trebuie să luăm în calcul acest scenariu. Și eu, personal, îl voi susține″, a spus ministrul Energiei, răsounzând unei întrebări puse de pressp pe această temă.
L-am întrebat pe Burduja despre așa numiții “campioni energetici” pentru că, într-o conferință de presă de bilanț, într-o prezentare arătată sălii, apărea, ca idee de viitor, și această prevedere, “Campioni energetici (consolidarea producției de energie pentru un preș marginal cât mai mic)”.
Burduja a explicat că modul în care s-au structurat companiile energetice din România, pe tip de resursă, “nu este unul optim”, iar “alte state au combinat, de exemplu, producția de cărbune cu producția hidro și a rezultat un preț mediu mult mai mic decât prețul pe cărbune”. „Dacă vă gândiți acum că Hidro produce cu 150 de lei/MWh, iar cărbunele cu 900 de lei, teoretic, dacă ar fi o singură companie, care să iasă pe piață cu un preț de 400 de lei, piața nu s-ar mai închide pe prețul marginal de 900, s-ar închide pe prețul marginal de 400, și energia în România ar fi mai ieftină. Este un lucru ambițios, România poate să facă ce au făcut deja alte state – vorbim de exemplu despre Ungaria – să aibă două, trei companii mari, care să fie campioni energetici care să joace în regiune și să pună și presiunea în jos pe prețuri”, a spus Burduja.
Întrebat, el a spus că nu este o problemă că acum unele companii sunt listate la Bursă (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz), iar altele nu, cum ar fi CE Oltenia.
După cum a spus și ministrul, ideea reunirii companiilor (câte au mai rămas), rezultate din spargerea fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL), în anii ’90 nu este nouă și au fost mai multe intenții în acest sens, dar au fost toate abandonate, în final.
În 2010 spre exemplu, au fost rulate 13 scenarii cu mai mulți consultanți, pentru ca, în final, să avanseze unul, cu două astfel de companii, Electra și Hidroenergetica. Prima ar fi urmat să grupeze Complexurile Energetice din Oltenia de la acea vreme (Turceni, Rovinari si Craiova), Nuclearelectrica, fosta Societate Naționala a Lignitului Oltenia (SNLO), si trei sucursale ale Hidroelectrica, SH Vâlcea, SH Slatina si SH Sibiu. Din a doua ar fi urmat să facă parte Electrocentrale Bucuresti, centralele termoelectrice de la Deva si CET Paroseni, defuncta Companie Națională a Huilei, complexul hidroenergetic Portile de Fier și restul sucursalelor Hidroelectrica de la acea vreme (Sebeș, Buzău, Târgu Jiu, Caransebes, Hațeg, Argeș, Cluj, Bistrița), Ideea a fost abandonată atunci, dar, nouă ani mai târziu, a revenit.
În 2019, după ce unele reorganizări în sectorul termo fuseseră deja făcute, oficialii guvernamentali au venit cu ideea unei fuziuni între Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, prima fiind pe profit, iar a doua în dificultăți financiare atunci. Reprezentanții Fondului Proprietatea, care aveau atunci 20% din Hidroelectrica, au criticat destul de apăsat planul. “O alăturare de companii de această natură ar genera îngrijorări privind un posibil ajutor de stat şi ar fi anti-competitivă. În al doilea rând, simpla transferare a profitului Hidroelectrica către CE Oltenia nu reprezintă o soluţie pentru redresarea acestei din urmă companii. CE Oltenia se găseşte într-o situaţie nefericită, neputând să plătească certificatele verzi şi are nevoie de o restructurare profundă, care să aibă loc cât mai curând. Altfel, viitorul sau va fi sever afectat”, au spus atunci cei de la FP, care au mai precizat și că această fuziune va anula șansele unei viitoare listări la bursă a Hidroelectrica.
Ideea a fost abandonată, cei de la FP și-au vândut pachetul de acțiuni la Hidroelectrica prin cea mai mare ofertă publică inițială de acțiuni din istoria Bursei de Valori București, iar CE Oltenia a intrat într-un program de restructurare convenit cu Comisia Europeană.
