Sistemul Energetic Naţional are nevoie de o energie sigură înainte de orice, iar mixul viitor ar însemna capacitate de producţie în bandă, nuclear – gaz, SMR-uri pe termen mediu şi lung şi cât mai multă energie verde, a declarat, luni, într-o videoconferinţă de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres.
„E o întrebare care ne frământă (care este mixul ideal pentru România, de producere a energiei, n.r.) şi sigur că n-avem un glob de cristal să vedem exact evoluţia pieţei şi evoluţia tehnologiilor. Cu siguranţă, Sistemul Energetic Naţional are nevoie de o energie sigură înainte de orice şi asta înseamnă să asigurăm o producţie în bandă pe măsură ce închidem capacităţile pe bază de cărbune. Aici, România şi-a asumat un plan foarte ambiţios. Ştim cu toţii că, din 2026, ar trebui, conform planului de restructurare a Complexul Energetic Oltenia, să închidem sau să trecem în conservare o bună parte dintre aceste capacităţi.
Am fost la Bruxelles pentru a discuta acest calendar (…) Răspunsul final de la Comisie va veni anul viitor, când vom vedea exact, în baza studiului Transelectrica, ce vizează adecvanţa sistemului, ce resurse vor fi disponibile României pe toate tipurile de energie şi dacă se va impune prelungirea eventual a acestui calendar de operare a Complexului Energetic Oltenia şi a capacităţilor pe bază de lignit cu un an, un an şi jumătate până ce grupurile de gaz vor putea fi puse în funcţiune. Sunt factori subiectivi care au ţinut de anumite întârzieri în crearea celor trei societăţi de proiect cu trei parteneri privaţi, dar sunt şi factori obiectivi care ţin de timpii îndelungaţi de livrare a unor componente a turbinelor”, a subliniat Burduja.
Oficialul a adăugat că alţi factori ce pot determina prelungirea perioadei de operare a capacităţilor pe bază de lignit ţin şi de disponibilitatea gazului până în 2027, „când ne dorim să vedem proiectul Neptun Deep intrându-şi în pâine şi acele 10 miliarde metri cubi în plus pentru Sistemul Energetic Naţional”. „Discutăm aici şi de proiectul de la Mintia, cea mai important grup pe gaz din Europa, cu 1.700 de megawaţi şi de resursa disponibilă pentru alimentarea acestei capacităţi importante”, a spus demnitarul.
Potrivit ministrului Energiei, „nu putem să discutăm de un mix energetic pentru România fără să discutăm de producţia în bandă”.
„Asta înseamnă şi programul nuclear civil românesc, unde suntem în grafic cu Unităţile 3 şi 4 pentru 2031 – 2032, cu toate celelalte instrumente pe care statul român trebuie să le activeze până atunci. De asemenea, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni. E o tehnologie nouă. Sunt câteva evoluţii în Statele Unite pe care le urmărim cu atenţie, dar categoric Guvernul României, Ministerul Energiei ne menţinem angajamentul pentru a dezvolta această tehnologie a rectoarelor modulare de mici dimensiuni, ea având potenţial foarte mare pentru a localiza producţia aproape de consum, pentru a putea trece şi pe sisteme de termoficare, de la grupuri pe gaz la SMR-uri. Avem deja un mare avantaj inclusiv faţă de proiectul din Statele Unite: avem platforme care au fost Centrale pe cărbuni, cu toate utilităţile disponibile. Deci, costul unor SMR-uri pe platforma de la Doiceşti sau pe alte platforme – Paroşeni, Valea Jiului sau alte opţiuni – este mult mai mic decât acest cost. Deci mixul viitor: capacitate de producţie în bandă nuclear – gaz, cu gaz drept combustibil de tranziţie, SMR-uri pe termen mediu şi lung şi bineînţeles cât mai multă energie verde, plus partea de stocare despre care am vorbit”, a explicat Sebastian Burduja.
Deloitte România, în parteneriat cu publicaţia Ziarul Financiar, organizează luni videoconferinţa pe tema instrumentelor de finanţare pentru energia verde şi despre cum alegi între Contractele pentru Diferenţă (CfD), Contractele de achiziţie pe termen lung (PPA) şi granturi pentru o afacere solidă.
