Ministrul Energiei, Anton Anton, nu a ştiut să răspundă întrebărilor privind modul în care vor fi protejaţi consumatorii vulnerabili de energie şi a recomandat jurnaliştilor să citească strategia energetică pentru a găsi răspunsul, document care însă nu prevede nicio astfel de măsură, scrie Agerpres.
Anton a participat, miercuri dimineaţa, la Conferinţa Cartei Energiei, care a reunit miniştri şi responsabili din sectorul energetic din peste 30 de ţări.
România deţine în această perioadă preşedinţia Conferinţei Cartei Energiei, iar prima dintre temele asumate de ţara noastră din această postură este eradicarea sărăciei energetice.
În discursul din sală, ministrul nu a precizat nimic despre acest subiect, iar, la plecare, a fost întrebat de jurnalişti ce face România pentru a eradica sărăcia energetică.
„Am venit să discutăm într-un forum internaţional despre situaţia energetică, inovaţie în energie”, a răspuns Anton.
Jurnaliştii au insistat cu întrebări despre măsurile necesare a fi luate în cazul celor care nu-şi pot plăti factura.
„În programul nostru energetic, dacă v-aţi uitat în strategia energetică, există scris ce facem, cum anume o să încercăm să-i ajutăm pe cei care intră în această categorie de sărăcie energetică. La revedere!”, a spus Anton, refuzând să ofere vreun detaliu.
Însă, documentul de strategie energetică, aflat încă în stadiul de proiect, nu precizează nimic cu privire la măsurile pe care le va lua statul român pentru a proteja consumatorii vulnerabili.
Definirea consumatorului vulnerabil trebuia făcută de Guvern până acum, astfel încât, de la 1 aprilie 2019, să se poată aplica noile măsuri de protecţie pentru aceşti consumatori, însă, în ultima şedinţă de Guvern, acest termen a fost amânat până în 2021.
Potrivit unui comunicat al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, dat luni publicităţii, „Guvernul a decis să amâne, din nou, de data aceasta cu doi ani, aplicarea Legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune, prin care se instituie un sistem de sprijin financiar al consumatorilor vulnerabili de energie îmbunătăţit faţă de cel actual. ACUE a propus, în ultimii ani, mai multe soluţii privind diminuarea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili. Reafirmăm disponibilitatea federaţiei de a identifica împreună cu autorităţile, prin dezbateri transparente şi constructive, măsurile optime pentru sprijinirea celor aflaţi în situaţia de sărăcie energetică”.
În prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-şi pot plăti facturile este un tarif social, însă problema în acest caz este că acei consumatori nu pot depăşi o anumită cantitate de energie, foarte mică, iar dacă fac acest lucru plătesc un tarif de două ori mai mare decât cel clasic.
Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democraţiei, un think-tank fondat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, 12% dintre consumatorii de energie ai României beneficiază de tariful social la energie electrică, însă 42% dintre aceştia nu îşi dimensionează corect consumul şi depăşesc pragul alocat, astfel că în final plătesc facturi mult mai mari.
Revenind la proiectul strategiei energetice, la care ministrul de resort a făcut referire ca fiind un document unde se regăsesc măsurile ce trebuie luate pentru protecţia consumatorului vulnerabil, acest tarif social este singura măsură care apare explicit.
Aceasta, deşi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea securităţii energetice este al treilea obiectiv strategic enumerat la începutul documentului.
Singurele menţiuni făcute mai încolo, în acest document, se referă la importanţa protecţiei consumatorilor vulnerabili, dar fără a menţiona măsuri clare: „Accesibilitatea preţului este una dintre principalele provocări ale sistemului energetic şi este o responsabilitate strategică. Politicile de dezvoltare şi adaptarea corectă a nivelului asistenţei sociale în domeniul energiei, mai ales în zonele sărace, vor asigura o protecţie reală a consumatorilor vulnerabili”.
„Nevoile consumatorilor vulnerabili vor fi acoperite prin păstrarea tarifului social sau prin măsuri alternative adecvate de protecţie socială şi de creştere a eficienţei energetice”, se mai arată în documentul strategiei.
