Ultimele solicitări şi observaţii ale Comisiei Europene pentru finalizarea jaloanelor 129 şi 133 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi implementate conform termenelor prevăzute în regulament, informează Ministerul Energiei, printr-un comunicat.
Comisia Europeană a emis, marţi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a doua cereri de plată solicitată de România în cadrul PNRR, după ce a analizat şi a constatat că ţara noastră a îndeplinit 49 din cele 51 de jaloane şi ţinte asumate în acest sens. CE a semnalat că două jaloane legate de investiţiile în energie (jaloanele 129 şi 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător.
Jalonul 129 a vizat semnarea contractelor pentru construirea unei capacităţi de electrolizoare noi de cel puţin 100 MW, în cadrul unei proceduri competitive, iar Jalonul 133 a vizat semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficienţă pe gaz şi încălzire centralizată, caracterul apelului fiind unul necompetitiv.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că au fost motive administrative care au dus la această situaţie, Autoritatea de audit a României realizând o analiză a acestor jaloane şi declarându-le ca fiind îndeplinite.
„Au fost discuţii cu Comisia Europeană. Pe hidrogen este prima schemă la nivelul Uniunii Europene care a fost practic aprobată ca parte a PNRR, astfel România e pionier la nivel european şi cadrul european este în continuă evoluţie. La fel, cadrul de reglementare la nivel naţional. În ceea ce priveşte centralele de cogenerare – iarăşi au fost motive administrative. Le vom soluţiona urgent. PNRR este o şansă de dezvoltare a României care nu trebuie în niciun caz ratată. E nu numai o foaie de parcurs, este un program de ţară, care include reforme şi proiecte – ambele componente sunt vitale. Aşa cum am procedat la ministerul la care am fost anterior, una dintre principalele mele priorităţi este îndeplinirea la termen a jaloanelor şi ţintelor din PNRR”, a declarat Sebastian Burduja.
În calitate de coordonator de reforme şi investiţii pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Energiei a lansat apeluri de proiecte specifice în cadrul următoarelor măsuri de investiţii: I.2 – Infrastructura de distribuţie a gazelor regenerabile (utilizarea gazului natural în combinaţie cu hidrogenul verde ca măsură de tranziţie), precum şi capacităţile de producţie a hidrogenului verde şi utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice; I.3 – Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaze, flexibile şi de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică şi termică (CHP) în termoficarea urbană, în vederea realizării unei decarbonizări profunde pentru realizarea jaloanelor 129 şi 133.
„Ministerul Energiei va implementa în perioada următoare sugestiile şi observaţiile Comisiei în vederea finalizării celor două jaloane şi totodată se va încadra în orizontul de timp solicitat de aceasta”, precizează sursa citată.
La 16 decembrie 2022, România a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe 49 de jaloane şi 2 ţinte stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. Conform unui comunicat al CE remis, marţi, AGERPRES, după examinarea dovezilor furnizate de autorităţile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane şi 2 ţinte din totalul de 49 de jaloane şi 2 ţinte au fost atinse în mod satisfăcător.
„Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăţilor, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă. În conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi cu explicaţiile din Comunicarea publicată la 21 februarie 2023, această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a atinge jaloanele restante, permiţându-le, în acelaşi timp, să beneficieze de o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, se preciza în comunicatul CE.
Planul de Redresare şi Rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Planul este sprijinit de peste 29 de miliarde euro sub formă de granturi şi împrumuturi, din care 13% (3,7 miliarde euro) i-au fost plătite României sub formă de prefinanţare, în decembrie 2021 (1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare din granturi) şi în ianuarie 2022 (1,9 miliarde euro sub formă de prefinanţare din împrumuturi). La 27 octombrie 2022, România a primit prima tranşă de 2,6 miliarde euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 800 de milioane de euro sub formă de împrumuturi), în afara prefinanţării.
În conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă, evaluarea preliminară pozitivă şi suspendarea plăţilor sunt două proceduri distincte care urmează paşi diferiţi.
În ceea ce priveşte suspendarea plăţilor, Comisia i-a comunicat României motivele pentru care consideră că două jaloane nu au fost atinse în mod satisfăcător, iar această comunicare iniţiază o procedură administrativă între Comisie şi statul membru vizat.
România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observaţiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării. Dacă, în urma observaţiilor României, Comisia ar confirma evaluarea sa potrivit căreia cele două jaloane restante nu au fost atinse în mod satisfăcător, aceasta va stabili cuantumul plăţii care urmează să fie suspendat prin aplicarea metodologiei sale de suspendare a plăţilor (prevăzută în anexa II la Comunicarea din 21 februarie). Din acel moment, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. În această perioadă de şase luni, Comisia se va angaja într-un dialog activ cu autorităţile române. Dacă şi când vor fi atinse jaloanele, Comisia va ridica suspendarea plăţii şi va trimite evaluarea sa către Comitetul economic şi financiar, urmând procedura descrisă cu privire la evaluarea preliminară pozitivă.
