Ministerul Energiei susţine, oficial, plafonarea preţurilor la gaze pentru următorii trei ani, care afectează semnificativ Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze, pe care îl controlează.
În replică la informaţii “pe surse” ale unor specialişti din Minister, care condamnau intenţia de a plafona preţurile la gaze, Miniterul Energiei transmite oficial că susţine măsura de plafonare a preţurilor la gaze.
“Ministerul Energiei precizează ca informațiile citate de Agerpres ca “surse ministeriale ” sub titlul “Plafonarea preţului gazelor NU se justifică! Măsura i-ar avantaja pe consumatorii industriali și pe Gazprom” nu reprezintă poziția oficială a Ministerului Energiei.
Precizam ca orice opinie oficială a Ministerului Energiei este transmisă prin vocile autorizate ale ME și nu prin voci care nu-și asuma o identitate.
In același timp, menționam ca proiectul Ordonanței de urgentă care prevede un set de masuri, printre care și plafonarea prețului la gazele naturale, este o propunere asumată de Guvernul României pentru protecția populației, in fata unor posibile scumpiri a gazului natural, peste nivelul de suportabilitate al acesteia”, arată Ministerul.
Ministerul Energiei este acţionarul majoritar al Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze din România, care va fi afectat grav de această plafonare.
Reacţia oficială a Ministerului Energiei a venit după o ştire Agerpres.
O plafonare a preţului la gaze nu se justifică în prezent, pentru că nu există situaţii de monopol în piaţă, iar o astfel de măsură i-ar avantaja pe marii consumatori de gaze, pe importatori şi pe Gazprom, au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, surse din Ministerul Energiei.
„În acest moment, o plafonare a preţului gazelor nu se justifică, întrucât în piaţă nu există monopol şi avem şi o sursă externă, de import”, au arătat sursele citate.
Potrivit acestora, măsura nu ar avea niciun impact pentru consumatorii casnici în această iarnă, întrucât companiile care furnizează gaze populaţiei au achiziţionat deja cantităţile necesare încă din vară, când preţurile erau mai mici.
„Într-adevăr, există acum pe bursa de gaze şi preţuri de peste 100 de lei pe MWh, însă acestea sunt cantităţi mici, pentru consumatorii industriali”, au spus specialiştii.
În opinia lor, câştigătorii unei măsuri de plafonare a preţului sunt marii consumatori de gaze, care vor cumpăra la preţul stabilit de Guvern, adică 68 de lei pe MWh, nu la preţul pieţei de acum.
„La acest preţ, este de aşteptat să crească şi consumul industrial de gaze, ceea ce va însemna un import mai mare. Astfel că vor câştiga şi cei care importă gaze şi furnizorul extern al României, Gazprom”, au mai spus sursele citate.
În plus, un preţ stabilit artificial ar distorsiona piaţa total şi ar anula tot ce s-a realizat în ultimii ani legat de liberalizare, de codul reţelei şi de platformele bursiere. Preţul gazelor de producţie internă a fost liberalizat în aprilie 2017.
Experţii citaţi au adăugat că, şi dacă nu se va aplica măsura, semnalul lansat în piaţă este dezastruos.
„România a dat un semn că luptă împotriva UE, că nu respectă obligaţiile din tratatul de aderare, că nu respectă principiul de piaţă liberă. Investitorii nu vor mai investi, pentru că vor şti că riscul este foarte mare”, au mai arătat specialiştii din minister.
Totodată, din luna februarie a acestui an, producătorii de gaze plătesc redevenţe în funcţie de preţul spot al gazelor de la Bursa din Baumgarten, Austria, care în această perioadă este echivalentul a 120 de lei pe MWh.
Potrivit Legii concurenţei, în sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult trei ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.
Marţi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022.
„Stabilirea unui plafon privind preţul la gaze este altă măsură avută în vedere pentru a proteja atât consumatorii casnici cât şi mediul economic. Din păcate, comportamentul unor companii în diferite sectoare de activitate arată foarte clar un dispreţ, putem spune, faţă de ce înseamnă economia din România, un comportament desigur în baza unor legi existente, un comportament incorect faţă de ce înseamnă economia din România, unde aceste companii şi-au găsit proiecte, dezvoltă proiecte, dar care prin diferite metode, cum e cazul sectorului de gaze să spunem, aplică preţuri, sau sunt diferenţe foarte mari între ce înseamnă preţul de producţie şi preţul pe care consumatorul final îl plăteşte. Aşa că se propune o limitare de 68 lei pe MWh pe o perioadă de trei ani, până în 28 februarie 2022, astfel încât preţul de achiziţie plătit de furnizori pentru gazele din producţia internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienţilor finali, şi consumatorilor casnici din industrie nu poate depăşi valoarea de 68 lei pe MWh, indiferent de vânzător”, a explicat Teodorovici.
El a subliniat că necesitatea adoptării unei astfel de măsuri a rezultat din comportamentul „incorect” aplicat de producătorii care vând gaz natural extras la un preţ de trei ori mai mare faţă de preţul de producţie.
Ministrul Finanţelor a lansat ideea plafonării preţului la gaze naturale şi în vara acestui an, arătând că, deşi comunistă până la un punct, această măsură este necesară întrucât pe piaţa nu există concurenţă.
La momentul respectiv, în luna iulie, Finanţele propuneau plafonarea preţului de producţie internă al gazelor la 55 de lei pe MWh până la 30 iunie 2021, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern postat pe site-ul ministerului.
„Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă, aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul câte unul preţurile, iar celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără o justificare pe fond, iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca ar fi din alta ţară, că este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul”, a spus Teodorovici.
Două zile mai târziu, însă, proiectul a fost retras de pe site-ul ministerului, iar Teodorovici a afirmat că subiectul va fi reluat „când vom fi cu toţii pregătiţi”.
