România stă cel mai bine dintre statele UE la capitolul decarbonizare a economiei comparativ cu anul 1990, în special pentru că a murit marea parte a industriei de atunci, dar, chiar și așa, ținta de decarbonare pentru anul 2030 poate să nu fie atinsă din cauza emisiilor din sectorul transporturilor.
România sta foarte de bine comparativ cu celelalte state europene atunci când vine vorba despre decarbonizarea economiei, pentru că mare parte din industria din anii 90 a fost închisă, dar există câteva provocări pentru atingerea țintelor anului 2030, potrivit celor de la Energy Policy Group (EPG) care au prezentat rezultatele unui studiu pe tema decarbonizării.
La finalul anului 2023, România își scăzuse emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 75% față de nivelul anului 1990, cel mai mare procent dintre toate statele europene, potrivit datelor prezentate de EPG. Experții think-tank-ului care au elaborat studiul explică acest lucru mai ales prin închiderea capacităților industriale care produceau – deci și poluau – în 1990, dar și prin eliminarea a mare parte din sursele fosile (cărbune și păcură) folosite în producția de energie. Iată un grafic prezentat de EPG:
Ținta asumată de România prin progranul național de energie și climă PNIESC este ca emisiile nete să scadă cu 85 % față de nivelurile din 1990, așadar, România este destul de aproape de a atinge ținta stabilită pentru anul 2030.
Există însă câteva provocări majore, iar una dintre ele ține de emisiile din transporturi. După cum se vede și în graficul anterior, sectorul transporturilor este cel care a cunoscut o creștere foarte mare, de 78%, față de nivelul anului 1990, perfect explicabil prin creșterea parcului auto, în condițiile în care un autoturism popriu era totuși o raritate în România comunistă.
“Emisiile per capita în sectorul transporturilor în România erau în 1990 cele mai mici dintre statele UE27, la 1/3 din media UE. În 2023, nivelul a crescut la 2/3 din media UE27, dar tot sunt cele mai mici din UE. În valori absolute, emisiile în transporturi au crescut de la 12.4 Mt CO2e în 1990 la 22.1 Mt CO2e în 2023. Mare parte din creștere s-a produs după 2005, când emisiile erau de 12.6 Mt CO2e”, spun cei de la EPG.
Problema este că aceste emisii vor crește în continuare, pentru că și acum România are cel mai mic grad de motorizare din Uniune iar acesta este evident că va crește. “Numărul de autoturisme la mia de locuitori este al doilea cel mai mic din UE: 444 versus media UE de 587. Transportul de marfă (tkm) per locuitor este la 83% din media UE”, notează EPG.
Vechimea medie a parcului auto printre cele mai mari din UE: la autoturisme 15.4 ani (locul 3 în UE); la autocamioane 16.2 ani (locul 5); autobuze 17.5 ani (locul 2). Iar gradul de electrificare a parcului auto este printre cele mai mici din UE.
Pentru ca și evoluțila emisiilor din sectorul transporturilor să concure la atingerea obiectivului național de reducere a emisiilor asumat prin PNIESC, ar fi nevoie ca, la orizontul anului 2030 în România să fie circa 680.000 de autoturisme electrice și 617 000 de autoturisme plug-in hybrid. Acum, sunt doar 50.000 de electrice și 15.000 de plug-in hybrid, deci este foarte puțin probabil ca aceste numere să fie atinse. Iar PNIESC vorbește și despre 82.000 de mașini pe hidrogen până în 2030, în condițiile în care acum nu avem așa ceva pe șosele – doar câteva exemplare demonstrative.
