Strategia Energetică Naţională trebuie reconsiderată, ţinând cont de imperativele stabilite în documentul Green Deal, a afirmat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Energiei Niculae Havrileţ, într-o conferinţă online de specialitate, citat de Agerpres.
„Am ajuns într-o perioadă a istoriei în care se petrec lucruri foarte importante din punct de vedere tehnologic. Natura nu poate plăti carbonul şi aşa este, iar dacă o plăteşte costul este foarte mare. Vedem cum, zilnic, creşte preţul la energie electrică, în primul rând datorat plăţilor penalizatoare pentru achiziţionarea certificatelor de dioxid de carbon al căror preţ creşte în continuu şi se reflectă în factura tuturor românilor. Ne vom îndrepta către o tehnologie curată pentru producerea de energie electrică, dar şi pentru decarbonarea industriei. Practic, sunt patru căi pe care România trebuie să le parcurgă: creşterea producţiei de energie electrică din resurse regenerabile, decarbonarea industriei, rolul noilor reglementări şi certificări, precum şi intrarea în rândul ţărilor care utilizează proiectele de interes comun pentru hidrogen. Avem o Strategie Energetică Naţionlă care a fost întocmită de Ministerul Energiei în 2017 – 2018. Putem observa că imperativele stabilite în proiectul Green Deal ne arată că o mare parte din soluţiile prezentate în Strategia Energetică trebuie reconsiderate”, a declarat Havrileţ.
În viziunea oficialului de la Ministerul Energiei, producţia de energie curată „înseamnă hidrogen, în primul rând, dar şi biometan şi biogaz”.
„Trebuie să ne îndreptăm spre proiecte lansate rapid pentru producţia de hidrolizoare, pentru că altfel vom avea parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice noi. Proiectele din fondul de modernizare au ca prioritate să subvenţioneze proiectele integrate”, a subliniat secretarul de stat.
Pe data de 23 martie 2021, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara că Strategia Energetică a României, împreună cu Planul naţional de energie şi schimbări climatice, vor fi aprobate în Guvern „luna aceasta sau la începutul lunii aprilie”.
La jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, fostul Minister al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri anunţa, într-un comunicat de presă, că Executivul vrea să aprobe, prin Ordonanţă de Urgenţă, Strategia Energetică a României, pentru a împiedica declanşarea unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene şi blocarea fondurilor europene din ianuarie 2021.
„Alte consecinţe ar fi, dacă nu este aprobat acest OUG, blocarea accesării fondurilor europene pentru investiţii în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021; corelarea proiectelor de investiţii ale operatorilor economici din sectorul energetic, pentru următoarea perioadă cu obiectivele stabilite prin Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050; încadrarea şi demararea procedurii de evaluare de mediu pentru Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, în vederea obţinerii avizului de mediu şi ulterior a aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului, nu poate fi derulată decât după adoptarea Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050. Toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”, se menţiona în comunicatul Guvernului României.
Strategia are drept obiectiv realizarea ţintelor naţionale asumate la nivelul anului 2030, respectiv 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS faţă de nivelul anului 2005 şi cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS faţă de nivelul anului 2005, după care atingerea a 30,7% ca pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, precum şi 40,4% reducere a consumului final de energie faţă de proiecţia PRIMES 2007.
Potrivit sursei citate, România are un necesar total de investiţii în sectorul energetic de 22,6 miliarde de euro, până în 2030.
Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) şi Siemens Energy organizează, miercuri, conferinţa online cu tema „Soluţii tehnologice noi pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice”.
