Prețul mediu de închedere al pieței pentru ziua următoare (PZU) de la București aferent energiei cu livrare în data de 22 iulie, sâmbătă, este de 507 lei/MWh, potrivit datelor operatorului pieței, OPCOM.
Pentru o zi de week-end, prețul este mare, de peste două ori mai mare față de media de sâmbăta trecută, când media zilei a fost de doar 218 lei/MWh. În plus, prețul orar crește foarte mult în intervalele orare de seară, atunci când se oprește fotovoltaicul. Spre exemplu, mâine seară la ora 21.00 prețul orar este de 1.336 de lei/MWh. Potrivit datelor noastre, este cel mai mare preț orar înregistrat (fie zi, de week-end, fie zi de lucru), cel puțin de la începutul verii. Spre exemplu, acum o săptămână, cel mai mare preț orar a fost tot la ora 21.00, dar de doar 657 de lei/MWh.
A crescut și prețul orar din intervalele “cu soare”. Dacă acum o săptămână au fost patru intervale orare cu preț zero, mâine, cel mai mic preț orar al zilei este de 96 de lei/MWh, la ora 15.00.
“Pe piețele regionale și europene la termen se observă o inversare a tendinței în ceea ce privește prețurile: odata cu sfarsitul primăverii, acestea au început să crească, atât la gaze naturale, cât și la energie electrică”, atrăgea atenția Asociația Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER) la o întâlnire cu presa care a avut loc acum două săptămâni.
Dacă tendința se va menține, ar putea apărea o presiune pe furnizorii de energie electrică, în condițiile în care, mai nou, plafonul de decontare de către stat a costului mediu de achiziție este de 900 de lei/MWh. Este adevărat că ei primesc energie de la producători cu 450 de lei, prin mecanismul de achiziție centralizată, dar energia de aici nu este suficientă tot timpul.
Prețul mediu spot al zilei de mâine din România, de 103 euro/MWh, este al doilea cel mai mare din Europa Continentală (nu erau disponibile datele pentru Italia la ora redactării acestui text, după cel din Grecia (122 euro/MWh).
Nu sunt specialist în prețul energiei, însă nu pot să mă întreb cum este posibil ca prețul acesteia să crească de două ori și ceva, într-o țară cu vreme preponderent însorită. Motivul, pentru cei interesați, poate fi găsit descărcând de pe site-ul IRENA (Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile), documentul ”Capacity Statistics 2023”. Conform acestui document, capacitatea de producție a energiei electrice utilizând panouri foto-voltaice în România, a crescut în 2022 la 1414 MW, față de 1394 în 2021. Pentru comparație voi lua Polonia. Aici capacitatea de producție a crescut de la 7416 MW în 2021, la 11167 MW în 2022. În cifre absolute suntem mult în urma acestei țări. Unii vor spune că Polonia are un teritoriu mult mai mare, în comparație cu România. Corect! Dar Polonia este situată mai spre nordul Europei, deci are mai puține zile însorite pe an, în comparație cu România. Eu am spus de multe ori, aici și pe alte site-uri, că fabricarea și montarea de capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, merge foarte prost în România. În același document se poate vedea evoluția capacităților de producție, din resurse eoliene on-shore și off-shore. Concret, în România nu au fost montate capacități de producție on-shore în 2022. când erau instalați 3015 MW. La fel ca în 2021. Tot în Polonia, în aceeași perioadă erau instalați 6967 MW în 2021, respectiv 7987 MW în 2022. Concluzia? Din cauza cadrului legislativ ambiguu și în continuă schimbare, dar și a penuriei de specialiști, investitorii nu vin în România. Societatea civilă nu pare conștientă de provocări. Altfel, ar pune presiune pe guvernanți. Mediul de afaceri caută profit și înțeleg perfect acest lucru. Dacă mediul de afaceri întâmpină o legislație instabilă, nu mai spun corupție și nepăsare, atunci predictibilitatea este imposibilă. Astfel de investiții se fac pe cel puțin 12 – 15 ani. Treziți-vă!!!