Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei are în vedere dezvoltarea unui set de reglementări şi a unui ghid care să permită clienţilor activi să acţioneze pe piaţă şi să se constituie în comunităţi energetice ale cetăţenilor, a declarat, marţi, Claudiu Dumbrăveanu, director general al ANRE, potrivit Agerpres.
„Noi lucrăm la dezvoltarea unui cadru legislativ pentru a detalia şi a clarifica aspecte legate de acest topic şi mă refer la clienţii activi şi la comunităţile de energie ale cetăţenilor. (…) Avem în vedere dezvoltarea unui set de reglementări şi a unui ghid care să permită clienţilor activi să acţioneze pe piaţă şi să se constituie în comunităţi energetice ale cetăţenilor. Aceştia, conform legii şi conform directivelor, au drepturi. Noi am configurat câteva modele de comunitate energetică, dar ele sunt mai multe”, a spus Dumbrăveanu la „Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2023”, organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
Acesta a prezentat patru modele de comunitate energetică a cetăţenilor. Primul este cel al unei comunităţi formate din mai mulţi prosumatori (cum ar fi cazul unui complex rezidenţial, al unui cartier sau unui sat, unde mai mulţi cetăţeni şi-au instalat instalaţii fotovoltaice) care doresc să se constituie într-o comunitate energetică pentru a-şi maximiza bunăstarea prin consumul energiei produse, iar surplusul să poate fi injectat în reţea.
„Evident, scopul final al unei comunităţii nu este neapărat profitul, dar dacă profitul apare, el poate fi ori împărţit ori investit în eficienţă energetică, în consolidarea izolaţiei termice a clădirilor sau în stocare. Şi aici am imaginat acest model în care mai mulţi prosumatori se asociază şi se constituie ca o comunitate care furnizează către membrii comunităţii, ca un furnizor. Comunitatea cumpără o parte din energie, iar pe cea în surplus o vinde pe piaţă. Pentru aceasta este nevoie de constituirea acestei comunităţi ca persoană responsabilă cu echilibrarea şi contactul cu operatorul de distribuţie. În acest caz, comunitatea ar trebui să se înregistreze ca persoană juridică şi să îşi ia licenţele necesare pentru acţionarea ca furnizor sau ca producător. (…) Noi avem în vedere unele facilităţi pe care am putea să le acordăm la obţinerea de licenţe de furnizare şi de exploatare a instalaţiilor de producţie”, a explicat directorul ANRE.
Un alt model prezentat de Dumbrăveanu este cel al unei investiţii comune, ca de exemplu locatarii dintr-un bloc care împreună realizează o investiţie şi pot acţiona ca o comunitate sau pot acţiona ca un client activ. Aceştia trebuie însă să-şi fundamenteze un mod de împărţire a rezultatelor, procentual, în funcţie de contribuţia fiecăruia. În acest caz nu este nevoie de licenţă, pentru că se apelează la un furnizor.
Al treilea model prezentat de oficialul ANRE este tot al unei comunităţi care realizează o investiţie comună, dar care necesită licenţă şi poate participa la piaţă.
Ultimul caz, care a adus câteva provocări, potrivit lui Claudiu Dumbrăveanu, este cel privind share-uirea energiei.
„Noi ne-am gândit la câteva mecanisme de împărţire şi la formule şi la modul în care noi le vom detalia. Formulele de împărţire a energiei se pot face de către membrii comunităţii sau poate ANRE să recomande o formulă de împărţire. În acest caz este nevoie de o cooperare cu operatorul de distribuţie care, contra cost evident, ar trebui să integreze energia produsă şi să realizeze pe baza citirilor contoarelor sau pe baza profilelor situaţia energiei share-uite şi, mai departe, un calcul destul de complex în care determină energia consumată în contor şi din care scade energia primită de la instalaţia comunităţii şi aici se complică puţin…”, a precizat directorul ANRE.
Pe de altă parte, Claudiu Dumbrăveanu a subliniat că, în opinia sa, prosumatorul este un caz particular al clientului activ, clientul activ fiind acel client care îşi produce energia şi care are dreptul să o vândă, să o împartă cu alţi clienţi, să participe la piaţă, sau să închirieze unui terţ, care nu este client activ.
Conform datelor prezentate de acesta, în prezent, în România sunt circa 80.000 de prosumatori, cu o putere instalată de aproximativ 1.100 de megawaţi şi se estimează ca până la sfârşitul anului această putere instalată să ajungă la 1.400 de megawaţi.
„De aceea sunt câteva provocări pe care sistemele şi reţelele electrice trebuie să le treacă cu bine şi anume managementul congestiilor, serviciile de reglaj al tensiunii etc”, a punctat el.
„Evident, scopul final al unei comunităţii nu este neapărat profitul…” – faci o investiție care pentru unii este extrem de mare și costisitoare, doar pentru ca mafia din zona de distribuție să pună tarife pentru fiecare kWh care circulă de la tine la vecini și pentru ca furnizorul să vândă energia ta pe PZU după care tu primești frimituri prin mecanismul de țepuire cantitativă.
Ăștia au impresia că prosumatorul e un fel de binefăcător de pe urma căruia trebuie să câștige toți mai puțin cel care a făcut investiția.
Poate îl anunță cineva pe tovarășu că aberează și că ar fi cazul ca înainte să debiteze inepții prin spațiul public ar fi indicat să discute cu prosumatorii și eventual să vadă o factură emisă în sistemul de țepuire cantitativă.