Zeci de mii de blocuri și sute de mii de case din România trebuie renovate pentru a se reduce pierderile de energie. În multe dintre ele trăiesc consumatori de energie vulnerabili, inclusiv persoane aflate în sărăcie energetică, care plătesc facturi mari practic pe energia risipită. Pentru o parte dintre aceștia, statul acordă ajutoare de încălzire. Vestea bună este că locuințele lor ar putea fi reabilitate termic în principal pe banii statului.
„Să nu uităm că un român din cinci nu îşi poate încălzi adecvat locuinţa sau are dificultăţi în a-şi plăti facturile, aflându-se în situaţie de sărăcie energetică. Spre exemplu, proprietarul unei case tipice termoizolate poate plăti cu 1.500-2.000 de lei mai puţin pe an. Banii care rămân în buzunarele oamenilor nu mai sunt pur şi simplu “aruncaţi pe fereastră”. Şi acestea sunt doar beneficiile uşor măsurabile. O locuinţă renovată energetic înseamnă şi o locuinţă mai sănătoasă. Gândiţi-vă că un copil care locuieşte într-o casă bine încălzită şi bine ventilată îşi reduce riscul de îmbolnăvire şi va putea să înveţe mai bine! Un adult care nu îngheaţă de frig sau nu se sufocă de cald e mai performant la muncă şi va avea mai puţine zile de concediu medical. Şi lista exemplelor poate continua. Un euro investit în eficienţă energetică produce alţi patru direct şi din beneficii conexe”.
Aceasta este o declarație făcută de Ministrul Mediului, Costel Alexe. Există însă ceva concret în spatele acestei dorințe de a ajuta populația care se află în sărăcie energetică să plătească mai puțin, prin creșterea eficienței energetice a locuințelor? Cel puțin la nivel de plan, există.
Sub tutela Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a fost elaborată de un colectiv de experți ai Băncii Mondiale (fiind încă în fază de draft) Strategia națională de renovare pe termen lung a clădirilor publice și a locuințelor, cu orizont anul 2050. Extrăgând din partea care se referă la locuințe, pentru renovarea a circa 262.000 de case în mediul urban și rural, a 21.000 de blocuri cu patru etaje și a altor aproape 23.400 de blocuri de peste zece etaje ar fi necesare cheltuieli totale de 10,9 miliarde de euro, dintre care 7,6 miliarde doar pentru blocurile de locuințe.
Banii sunt mulți dar, pentru a da doar exemplul blocurilor care trebuie reabilitate energetic, sunt necesare mai multe surse. Autorii strategiei au defalcat astfel: 3,5 miliarde de euro ar urma să vină de la bugetul public și din fonduri UE cu această destinație, iar contribuția privată ar fi de 4,2 miliarde de euro, ce pot fi atât surse proprii ale proprietarilor, cât și credite.
Pentru persoanele în sărăcie energetică, opțiunea unor resurse financiare proprii pentru reabilitarea din punct de vedere energetic a locuinței este, evident, limitată dar, dacă statul își va asuma această strategie, există posibilitatea ca ei să primească mai mulți bani de la buget, sau poate pe toți, pentru renovarea locuinței.
Cheltuielile de la buget sunt atenuate de faptul că se vor diminua bugetele alocate pentru actualele ajutoare pentru încălzire, pe un mecanism simplu: consumatorul vulnerabil nu mai primește toți banii pentru a plăti factura pentru o energie pe care o pierde oricum, deoarece locuința este precară energetic, ci primește pentru renovarea locuinței, astfel încât pierderile, deci și consumul final, să scadă și să nu mai fie nevoie de un ajutor financiar atât de substanțial.
Circa 30% dintre proprietarii de case sau de apartamente de bloc ar putea beneficia de un astfel de sprijin extins din partea statului pentru renovarea locuinței. Efectul: scade și numărul celor în sărăcie energetică și subvenția plătită de stat drept ajutor. Iată modelul, cu buget cu tot, așa cum a fost prezentat de autorii strategiei:
“Sprijinul suplimentar pentru punerea în aplicare a măsurilor de renovare pentru persoanele vulnerabile social din clădirile cu cele mai scăzute performanțe energetice ar consta în reducerea poverii costurilor energetice prin compensarea totală sau parțială a costurilor de investiții pentru proprietarii vulnerabili. O astfel de intervenție ar necesita un buget de aproximativ 40 până la 200 de milioane EUR anual pentru următorii zece ani (suma anuală pentru ajutorul de încălzire este în prezent de aproximativ 30 de milioane EUR).
Această estimare bugetară a fost determinată pe baza faptului că 40% din investiții vor fi rambursate de către proprietarii rezidențiali, iar aproximativ 30% dintre proprietarii de clădiri vor fi grupuri vulnerabile social, care au nevoie de sprijin suplimentar pentru rambursarea investițiilor.
Este de așteptat ca astfel de intervenții să îmbunătățească condițiile de viață pentru persoanele cele mai vulnerabile, care au un acces foarte limitat la finanțare și capacitate de rambursare și pot reduce numărul de persoane vulnerabile și subvențiile relevante cu mai mult de 30 %”.
NOTĂ: Acest articol face parte dintr-o campanie de informare și educare din cadrul proiectului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ASRO și Universitatea Politehnica București. România Eficientă își propune să ajute la atingerea țintelor de eficiență energetică ale României stabilite prin Directivele UE pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice. Mai multe detalii găsiți pe site-ul www.romania-eficienta.ro
