Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri referitoare la perimetre petroliere offshore a fost adoptat, luni, de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Companiile plătesc impozitul suplimentar, dar îşi pot deduce cheltuielile iar nivelul fiscalităţii va fi garantat pe toată durata exploatării
Actul normativ fusese trimis la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Au fost exprimate 81 voturi „pentru”, nouă împotrivă (USR) şi 15 abţineri.
Principalele amendamente adoptate, propuse de PSD, se referă la posibilitatea ca investitorii să-şi deducă banii din investiţia făcută.
Comisiile raportoare – economică şi de energie – au stabilit că investitorul poate să-şi deducă maximum 60% din valoarea veniturilor suplimentare la investiţia făcută.
Proiectul de lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi ANRM.
E-nergia.ro a relatat despre aceste amendamente în premieră. Pureţi citi textul aici:
PSD amendează legea offshore în sensul dorit de petrolişti, şanse mari să se scoată gazele din Marea Neagră: toate cheltuielile de explorare se deduc, taxele sunt îngheţate pe toată durata exploatării
O primă formă a inițiativei legislative adoptate de Parlament era mai puțin favorabilă companiilor, în sensul că nu era înghețat regimul de redevențe și nu erau deduse investițiile de până în momentul intrării în vigoare a legii. Acea formă a fost prezentată și asumată chiar de Liviu Dragnea, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților. Companiile s-au declarat nemulțumite.
Ce spune acum Dragnea
„La Camera Deputaţilor s-au introdus amendamente astă vară prin care, în plus faţă de Senat, s-au prevăzut unele lucruri, şi anume: s-a prevăzut în plus un impozit pe venitul suplimentar, care poate merge până la 13,2 miliarde de dolari. De asemenea, 50% din producţia din gaze să fie tranzacţionată pe bursa din România. Aceste două lucruri au rămas neschimbate. (…) Nu se modifică absolut nimic faţă de ceea ce am spus astă vară. Statul român va avea aceleaşi beneficii majore, şi anume 50% din producţia de gaze, care se va tranzacţiona pe piaţa din România, şi impozitul pe venitul suplimentar, care vine în plus faţă de redevenţe. A treia chestiune care a fost eliminată de fapt la Camera Deputaţilor: nu se îngheaţă fiscalitatea generală, ci doar regimul fiscal specific pentru offshore, respectiv redevenţa respectivă şi impozitul pe venitul suplimentar”, a arătat Liviu Dragnea într-o declaraţie acordată presei la Palatul Parlamentului.
În ce priveşte mecanismul de deducere a investiţiilor, el a precizat că problema este dacă investiţiile se deduc într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, neavând niciun fel de influenţă asupra sumelor pe care statul român le va câştiga.
„Tot astă vară am spus că trebuie să corelăm prevederile din lege cu anexa, şi anume să explicităm mecanismul de deducere a investiţiilor, cu care este de acord toată lumea, pentru că este firesc. Şi problema se pune dacă investiţiile se deduc într-o perioadă mai lungă sau într-o perioadă mai scurtă, neavând niciun fel de influenţă a sumelor pe care statul român le va câştiga datorită legii respective. Asta e de fapt toată discuţia, şi anume dacă se pune limita de 60% din venit, până la care se poate deduce investiţia în perioada de referinţă respectivă – lună, an şi aşa mai departe – sau 60% din impozitul pe venitul suplimentar. Şi într-un fel, şi în altul discutăm de aceeaşi sumă care se deduce şi de aceeaşi sumă care rămâne la statul român”, a spus el.
Miza: rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi, de 20 de ori consumul României
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.
