mn

Legea de scădere a facturilor lasă firmele din energie fără bani. Electrica ar negocia împrumuturi de cel puțin un miliard de lei doar pentru capital de lucru – surse

Puse în situația de a suporta, cel puțin inițial, din banii proprii măsurile de sprijin pentru consumatori în această iarnă – plafonarea prețului și compensarea facturilor, decise de Guvern, companiile din energie ajung în situația să se împrumute la bănci pentru a putea continua activitatea.

Grupul Electrica discută în aceste zile cu mai multe bănci despre opțiunea de a accesa credite sub formă de capital de lucru, potrivit unor surse din piață. Electrica ar urma să împrumute cel puțin un miliard de lei, potrivit surselor noastre, atât pentru segmentul de furnizare, cât și pentru segmentul de distribuție, pentru a-și asigura capitalul de lucru necesar funcționării în actualele condiții.

Conducerea companiei nu a dorit să dea deocamdată vreun detaliu despre aceste discuții cu băncile. Electrica este o companie listată la Bursa de Valori București.

Potrivit surselor noastre, nu doar societățile de distribuție și furnizare din Grupul Electrica vor recurge la credite bancare pentru a-și asigura capitalul de lucru, ci și altele din piață, inclusiv unele care au în spate grupuri străine.

De ce au nevoie de credite

La finalul lui octombrie a intrat în vigoare legea prin care se plafonează prețurile la energie electrică și se compensează consumatorii – cei casnici printr-o reducere nominală, de 29 de bani/kWh, iar mulți dintre cei non-casnici prin scutirea de la plata tarifelor de rețea și a altor taxe din factură. Reducerile de preț se acordă direct, în factură, de către furnizori, pentru consumul aferent perioadei 1 noiembrie-31 martie

În teorie, legea spune că furnizorii primesc înapoi de la bugetul de stat, în luna următoare celei în care au trimis facturile reduse clienților, sumele pe care au fost obligate prin lege să le taie din facturi. În practică, mecanismul este însă complicat și furnizorii se tem că nu vor primi la timp banii înapoi de la stat, mai ales în condițiile în care normele de aplicare au fost publicate abia la o lună după apariția legii.

Spre exemplu, până la finalul anului, statul ar trebui să înceapă să dea furnizorilor o parte din bani înapoi, pentru că unele facturi reduse au fost deja emise. Ministerul Energiei ar trebui să returneze furnizorilor banii din schema de plafonare și din schema de sprijin pentru non-casnici (scutirea tarifelor de rețea, a certificatelor verzi, a contribuției pentru cogenerare). La ultima rectificare bugetară, Ministerul Energiei a primit însă o sumă infimă pentru a face aceste plăți – doar 100 de milioane de lei pentru acest an. În plus, la cum este făcută legea, se poate interpreta ca banii aferenți plafonării vor fi returnați furnizorilor abia la finalul iernii.

Și nu este vorba doar despre furnizare. Companiile de distribuție și Transelectrica se plâng și ele de costuri mult mai mari din cauza costului de achiziție al energiei pentru consumul propriu tehnologic al rețelelor (CPT). Cum energia s-a scumpit foarte mult în piață, aceste costuri suplimentare – este vorba despre miliarde de lei, la nivelul întregii țări – ar trebui recunoscute și ar trebui să se regăsească în noi tarife de distribuție și transport, mai mari. ANRE a fost în final de acord să crească tarifele de distribuție cu valori cuprinse între 8 și 12%, de la 1 ianuarie, dar sumele nu acoperă nici pe departe costul crescut cu CPT.

Citește și:

Criza din energie atinge și furnizorii mari: Electrica, cea mai mare firmă de furnizare din România, a intrat pe pierdere

În fața acestei situații, companiile din sector trebuie să se asigure că au suficienți bani pentru a continua activitatea.  Dacă nu și pot asigura integral finanțarea din activitatea curentă (și se tem că statul nu va returna la timp sumele tăiate din facturi) – ele trebuie să factureze clienților, în final, mai puțin decât cheltuie cu achiziția și distribuția energiei -e nevoie de împrumuturi bancare pentru a-și asigura cash-flow-ul.

Chiar dacă vor reuși să se împrumute, și aici apare un cost suplimentar. Statul nu va returna nici furnizorilor nici distribuitorilor cheltuielile cu costul împrumuturilor- dobânzile. În primul caz, fie se va marca pierdere pentru furnizor, fie, ulterior, va crește prețul la client. În al doilea caz, din ce se știe până acum, va fi pierdere pentru că metodologia ANRE referitoare la stabilirea tarifelor de transport și distribuție nu permite transferul cheltuielilor cu creditele în tarife.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.