Livrările de țiței kazah la Marea Neagră, care a ajuns indispensabil pentru România și pentru Europa, au crescut masiv în martie, prima lună de la momentul atacului americano-israelian asupra Iranului, care a provocat cea mai mare criză energetică din istorie. Iar Kazahstanul vrea să își crească producția.
Consorțiul CPC, conducta de 1.500 km care aduce la Marea Neagră petrolul din zona caspică, din Kazahstan și Rusia, și-a majorat exporturile de țiței cu 48% în luna martie, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters.
Conform surselor, CPC, care transportă petrol prin conducta Tengiz-Novorossiisk, a crescut exporturile în martie la 6,196 milioane de tone (1,58 milioane de barili pe zi), comparativ cu 3,79 milioane de tone (1,07 milioane de barili pe zi) în februarie. CPC este un consorțiu internațional, în care, alături de compania petrolieră națională kazahă KazMunayGas (proprietarul grupului Rompetrol) și de operatorul sistemului rus de conducte Transneft, se află și companii ocidentale care au acorduri de împărțire a producției în Kazahstan.
Exportul a crescut în martie, lună în care s-a declanșat cea mai mare criză energetică din istorie, ca urmare a blocării strâmtorii Ormuz, prin care trec aproape 20% din petrolul și gazele consumate în lume, asta în condițiile în care infrastructura din portul Novorossiisk a fost atacată din nou de Ucraina.
Printre riscurile la adresa operațiunilor de export de țiței kazah din portul de la Marea Neagră rămân atacurile dronelor ucrainene asupra infrastructurii rusești.
Mai exact, la sfârșitul lunii noiembrie 2025, CPC a fost obligat să suspende operațiunile timp de câteva zile după avarierea unor instalații, ceea ce a dus la scoaterea din funcțiune a uneia dintre cele trei dane plutitoare (SPM). Portul Novorossiisk a mai fost atacat și recent, atât în zona terminalulului marin CPC, cât și în zona terminalului de uscat, Sheskharis. Totuși, Ministerul Energiei din Kazahstan a declarat acum o săptămână că exporturile de petrol prin CPC rămân stabile, în ciuda declarațiilor părții ruse privind avarierea instalațiilor de încărcare.”
De altfel, KazMunayGas a cumpărat două SPM noi din Emiratele Arabe Unite care urmează să înlocuiască două dintre cele trei dane plutitoare ale terminalului din larg din Novorossiisk, dar compania a avertizat că echipamentele ar putea ajunge cu întârziere și la un preț mai mare decât cele 106 milioane de euro convenite deja. În paralel cu înlocuirea celor două SPM, se lucrează și la repararea celui de-al treilea.
Creșterea producției de țiței kazah
Creșterea exporturilor prin CPC s-a datorat reluării producției la zăcământul Tengiz, câmp operat de Chevron, care este cel mai mare zăcământ din Kazahstan. Zăcământul, dezvoltat de Tengizchevroil, a fost închis în ianuarie din cauza unor pene de curent la instalația de lângă Marea Caspică, în vestul Kazahstanului. Directorul general al Tengizchevroil, William Lakobi, a anunțat săptămâna trecută că zăcământul și-a reluat operațiunile la capacitate maximă.
În plus, Kazahstanul, țară care asigură deja 2% din consumul mondial de țiței, are în plan majorarea producției. Ministerul Energiei de la Astana se află în negocieri cu principalii utilizatori ai subsolului privind măsuri de creștere a producției de petrol, a declarat marți ministrul Energiei, Yerlan Akkenzhenov. “Sunt în curs de desfășurare negocieri cu marii utilizatori ai subsolului referitoare la măsuri de creștere a producției de petrol”, a afirmat Akkenzhenov în cadrul unei ședințe de guvern.
Ca parte a eforturilor de a stimula producția țării, ministrul a menționat un proiect în derulare la zăcământul Karachaganak, unde se pune în funcțiune un al șaselea compresor de reinjectare a gazelor brute pentru a menține producția anuală de petrol la acest zăcământ între 10 și 11 milioane de tone.
Anterior, ministrul energiei declarase că producția de țiței și condensat de gaz din Kazahstan a scăzut cu 20% în primul trimestru al anului 2026, ajungând la 19,7 milioane de tone, din cauza problemelor de la câmpul Tengiz și din terminalul de la Marea Neagră, atacat de drone.
Într-o piață europeană cu un deficit de cerere de 1,4 milioane barili/zi, stabilitatea fluxurilor kazahe echilibrează parțial insecuritatea rutelor din Golf. Deși riscurile de infrastructură persistă, Kazahstanul reușește să mențină livrări constante, devenind un activ geopolitic indispensabil pentru securitatea energetică a continentului. Desigur, țara caspică vrea să profite de contextul bun de piață pentru orice producător de hidrocarburi. Prețurile globale ale petrolului au crescut brusc în martie, coșul de referință OPEC urcând cu 48,46 dolari barilul, până la o medie de 116,36 dolari pe baril. Creșterea a fost determinată de tensiunile geopolitice și de o ofertă mai restrânsă, ceea ce a intensificat competiția pentru volumele disponibile.
Kazahstanul a intrat încă din 2024 în top 3 al surselor de petrol ale Uniunii Europene, pe fondul eforturilor blocului european de a se îndepărta de combustibilul rusesc.
Kazahstanul este principalul furnizor de petrol al României, asigurând peste jumătate din consum, petrol care este utilizat mai ales pentru producia de carburanți în rafinăria Petromidia, cea mai mare din România, pe care o controlează, prin grupul Rompetrol. La acrestea se adaugă și volume cumpărate pentru cealaltă rafinărie funcțională din România, Petrobrazi, controlată de OMV Petrom.
