Kazahstanul, principalul furnizor de petrol al României, a intrat în 2024 și în top 3 al surselor de petrol ale Uniunii Europene, pe fondul eforturilor blocului european de a se îndepărta de combustibilul rusesc.
Kazahstanul a fost, anul trecut, pe locul 3 în ceea ce privește sursele de aprovizionare cu petrol ale Uniunii Europene, potrivit agenției de presă Kazinform care citează Eurostat. Astfel, în total, UE a importat anul trecut 9,1 milioane de barili de petrol pe zi (bep). Primele surse au fost Statele Unite, cu 1,4 milioane bep, Norvegia cu 1,1 milioane bep și, foarte aproape, Kazahstanul, cu 1,05 milioane bep.
Astfel, țara din Asia Centrală a adus 11,5% din tot petrolul de import al Uniunii Europene în 2024, așa cum se poate vedea și în graficul atașat.
În 2024, industria de petrol și gaze din Kazahstan a împlinit 125 de ani. În această perioadă, sectorul s-a extins de la o mână de puțuri la o industrie majoră, stabilind Kazahstanul ca un jucător geopolitic cheie, mai ales în urma acordurilor de împărțire a producției semnate de stat cu mari jucători globali – ExxonMobil, Chevron, Eni, BP, Lukoil, etc.
Kazahstanul a exportat aproximativ 87,56 milioane de tone de tone de țiței și condensat în 2024, în scădere față de obiectivul inițial de peste 90 de milioane de tone, din cauza lucrărilor de întreținere și a angajamentelor față de OPEC+ . Principala rută de export a fost conducta CPC care ajunge în portul rusesc Novorosiissk din estul Mării Negre, care a transportat 55,4 milioane de tone, reprezentând aproximativ 80% din totalul exporturilor de țiței ale Kazahstanului . Alte rute au inclus conducta Atyrau-Samara (8,6 milioane de tone), transportul maritim pe Marea Caspică (3,6 milioane de tone) și conducta către China (1,1 milioane de tone). Exporturile au fost afectate de tensiunile geopolitice din regiune. În februarie 2024, un atac cu drone a vizat stația de pompare Kropotkinskaia a CPC, situată în Rusia, ceea ce a dus la reducerea capacității de export cu aproximativ 30%. De asemenea, în martie, Rusia a ordonat închiderea a două dintre cele trei puncte de acostare ale terminalului CPC de la Marea Neagră, invocând inspecții neanunțate, ceea ce a redus semnificativ capacitatea de export a Kazahstanului. Din acest motiv, pentru a reduce dependența de rutele de export prin Rusia, Kazahstanul a planificat creșterea exporturilor de țiței prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), cu intenția de a crește volumul de la 1,5 milioane de tone la până la 20 de milioane de tone anual .
Exporturile vor crește cu siguranță în acest an, pentru că și producția va crește ca urmare a noilor investiții. La finalul lui ianuarie, producția zilnică de petrol a Kazahstanului a atins un nivel record zilnic de 278.499 tone metrice, sau aproximativ 2 milioane de barili pe zi (bpd), adică undeva la 2% din producția zilnică mondială. Asta după ce gigantul american Chevron a anunțat a început producția la faza următoare a câmpului petrolifer gigant Tengiz, după finalizarea unor investiții de 48 de miliarde de dolari care va aduce producția sa la aproximativ 1% din oferta globală de țiței. La începutul anului autoritățile kazahe spuneau că țara intenționează să își majoreze producția de petrol și condensat de gaze în acest an la 96,2 milioane de tone. Asta deși OPEC+ a desemnat Kazahstanul, alături de Irak și Rusia, drept țări care nu au respectat în mod repetat angajamentele de reducere a producției de petrol. Kazahstanul a răspuns că primează interesele țării în fața angajamentelor OPEC+.
În condițiile în care, inclusiv pe fondul unui embargou continental – aplicat cu unele excepții ca Ungaria sau Slovacia, UE se îndepărtează de petrolul rusesc, kazahii au ținut să-și diferențieze marfa. Astfel au impus numele „KEBCO” (Kazakh Export Blend Crude Oil), prin care să arate clar că este țiței de origine kazahă chiar dacă este transportat către Europa de Vest prin conducte rusești.
În perioada ianuarie-octombrie 2024, Kazahstanul a exportat 1,2 milioane de tone de țiței către Germania prin conducta Druzhba, care leagă Rusia de Europa, atingând astfel volumul planificat pentru întregul an. În noiembrie, compania națională KazMunayGas a anunțat posibilitatea creșterii exporturilor către Germania până la 1,3 milioane de tone până la sfârșitul anului. Germania a exprimat însă interesul de a dubla importurile de petrol kazah, vizând un volum anual de 2,5 milioane de tone. În acest context, au fost semnate două contracte care asigură livrarea lunară a 100.000 de tone de țiței până la sfârșitul anului 2025, precum și un al doilea contract pentru livrări suplimentare de până la 50.000 de tone pe lună. Pe lângă Germania, țițeiul kazah a mai fost exportat în Italia, Olanda, România, Franța și Grecia.
De asemenea, în urma unui memorandum semnat cu operatorul sistemului croat de oleoducte Janaf, țițeiul kazah ar urma să fie debarcat pe coasta Adriaticii pentru a ajunge în Croația și, potențial, Ungaria și Serbia, în condițiile în care infrastructura de transport permite acest lucru.
Kazahstanul este și principala sursă de import de țiței a României, în condițiile în care KazMunayGas (KMG), deține Grupul Rompetrol, cu două rafinării în România, Petromidia (cea mai mare din țară), și Vega. De asemenea, pe fondul embargoului pe care România îl respectă, importă țiței din Kazahstan și celelalte companii care au rafinării în România, Petrom și Lukoil.
