România a avut o abordare foarte protectoare în criza prețurilor la energie, comparativ cu alte state europene, însă intervențiile asupra prețurilor decise ar putea conduce la ieșirea unor furnizori din piață, ceea ce ar putea ridica probleme de securitate a aprovizionării, a declarat astăzi Axel Ghanimi, Senior Consultant, EMERTON, prezent la Romanian International Gas Conference (RIGC 2022). De asemenea, România are cea mai mare taxă suplimentară asupra producătorilor de gaze, peste nivelul recomandat de Comisia Europeană, a arătat acesta.
El a prezentat concluziile unui studiu care a analizat măsurile europene de protecție a consumatorilor de gaz și energie electrică în nouă state europene (Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Spania, Polonia, Bulgaria, Grecia, România), și care a inclus recomandări pentru România.
România și Bulgaria sunt singurele state din cele opt state din UE analizate care au introdus plafoane de preț pe piața de retail, atât pentru casnici, cât și pentru piața angro.
Cele mai multe dintre statele analizate au introdus vouchere pentru consumatorii vulnerabili și au scăzut taxele și impozitele legate de energie. De asemenea, Germania a introdus subvenții pentru eficientizarea consumului de energie.
„Măsurile luate de România ar putea duce la efecte nedorite pe piață. Plafonarea marjelor angro va afecta capacitatea României de a importa gaze, in perioada în care e nevoie cel mai mult, iarna. Este posibil ca astfel de măsuri să aibă un impact grav asupra securității aprovizionare pentru iarna 2022/23”, a declarat Axel Ghanimi, Senior Consultant, EMERTON.
Potrivit acestuia, efectele posibile ale măsurilor decise de România ar putea fi ieșirea unor furnizori din piață, ceea ce pune în pericol securitatea aprovizionării.
Studiul Emerton a realizat și o comparație între măsurile României și cele propuse de Comisia Europeană. Concluzia: măsurile adoptate de România sunt în general incompatibile cu propunerile UE, în special în ceea ce privește intervențiile pe piața angro și reglementarea marjelor de profit.
„CE nu susține intervenția pe piață, cel puțin nu pe piața angro. De asemenea, vedem că România a introdus o taxă suplimentară pe energie și gaz peste nivelul recomandat de UE”, a mai spus Axel Ghanimi.
El a mai atras atenția că România are cea mai mare taxă suplimentară asupra producătorilor de gaze naturale. „E un sistem care a fost introdus înainte să înceapă criza actuală. Situația din România se poate compara doar cu cea din Regatul Unit și Italia – care a introdus o taxă unică de 25%. Mecanismul de reglementare din România depășește propunerea Comisiei Europene, de 33% din profit”, a subliniat acesta.
„România este singura țară europeană care are măsuri de acest calibru. Sunt măsuri care trebuie urmărite de toți actorii din domeniu și pot apărea probleme legate de securitatea aprovizionării, distorsiuni ale pieței. Plafonarea marjelor poate duce, de asemenea, la probleme de aprovizionare”, a conchis acesta.
La rândul său, Axel Scheuer, Head of Energy & Climate Policy, IOGP Europe, a declarat:
„Încrederea și stabilitatea jocului sunt esențiale pentru investitori. Sprijinul direct nu înseamnă reducerea prețurilor, pentru că dacă plafonăm prețurile, gazul nu va ajunge acolo unde e nevoie cel mai mult de el. Când guvernul intervine asupra prețurilor, investitorul se va retrage. Avem nevoie pe termen lung să se ia deciziile bune, ca peste câțiva ani Europa să fie aprovizionată cu o cantitate suficientă de gaze”.
