Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a pblicat un proiect de ordin prin care se legifereaază suplimentar situația în care clienții unui furnizor mare ar rămâne fără furnizor de electricitate. Astfel, dacă sunt foarte mulți clienți aflați în această situație, ei ajung să fie “împărțiți” între mai mulți furnizori de ultimă instanță (FUI), diferit față de situația de acum, când un FUI era obligat să preia toți clienții rămași fără furnizor, ceea ce îl supunea la un risc foarte mare.
Iată întâi prevederea din proiectul de ordin, care schimbă Regulamentul privind furnizarea de ultimă instanță a energiei electrice, după care vom explica:
Art. 33^2. (1) Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (1), art. 23, art. 26, art. 27, art. 28, art. 32 și art. 33, în cazul în care, consumul clienților necesar a fi preluați în regim de UI depășește 50% din volumul energiei electrice furnizate în luna similară a anului precedent clienților în regim concurențial și de SU din portofoliul furnizorului care are și calitatea de FUI nominalizat, acesta poate informa ANRE cu privire la situația apărută în vederea alocării locurilor de consum necesar a fi preluate în regim de UI.
(2) În vederea alocării de către ANRE a locurilor de consum necesar a fi preluate, în situația prevăzută alin. (1), FUI nominalizat transmite ANRE lista/listele locurilor de consum primită/primite de la OD pentru care nu poate asigura furnizarea energiei electrice în regim de UI.
(3) După primirea informațiilor prevăzute la alin. (2), ANRE poate solicita, după caz, informații suplimentare de la participanții la piață in vederea alocării locurilor de consum către FUI.
(4) ANRE transmite tuturor FUI desemnați o informare privind situația identificată, numărul și structura locurilor de consum necesar a fi preluate și o estimare a necesarului de consum, însoțită de solicitarea de exprimare a disponibilității de preluare din partea fiecărui FUI desemnat.
(5) Categoriile de clienți pentru care niciunul dintre FUI nu își exprimă disponibilitatea de preluare se alocă proporțional de către ANRE între FUI desemnați, în funcție de ponderea (%) cantităţii de energie electrică furnizată în regim concurenţial clienţilor finali de către fiecare furnizor desemnat FUI în cantitatea totală de energie electrică furnizată în regim concurenţial clienţilor finali de către toţi furnizorii desemnaţi FUI.
(6) ANRE analizează informațiile primite și transmite dispoziții de preluare
Care e riscul și de ce a fost necesară reglementarea
Legialația românească spune foarte clar că, indiferent de situație, niciun client nu poate să nu mai primească energie electrică din motive care nu îi sunt imputabile lui. Cu alte cuvinte, în situația în care un furnizor nu mai poate asugura furnizarea de energie electrică, din orice motiv (insolvența este unul dintre ele, și au mai fost cazuri în trecut), el este preluat automat în regim de furnizare de ultimă instanță (UI), de către un furnizor de ultimă instanță (FUI). Acum, sunt cinci FUI (Electrica, PPC, E.On, Premier Energy, Hidroelectrica), iar ei se schimbă, prin rotație, de la o lună la alta. Așadar, dacă într-o lună, un furnizor nu mai poate alimenta clienții, ei sunt preluați (automat sau la cerere, în unele cazuri), de către unul dintre cei cinci FUI care este “de serviciu” luna respectivă.
În acest caz, FUI se va trezi, practic peste noapte, în situația în care are de alimentat cu energie un număr mai mare de clienți decât cel pe care îi are în portofoliu, ceea ce înseamnă că trebuie să cumpere și energia din piață pentru ei, la fel de repede. Cu cât acest număr de clienți preluați este mai mare, cu atât crește și povara financiară pentru cel care a avut ghinionul să fie FUI în luna respectivă. Și, dacă acest număr este foarte mare (inclusiv în situația în care un furnizor mare dintre cei cinci nu mai poate furniza), cel care este FUI și preia clienții celui care nu mai poate furniza poate intra el însuși în colaps, în lipsa resurselor financiare necesare pentru a cumpăra energia pentru toți acești clienți cu care s-a trezit brusc în portofoliu. Amintim că, în condițiile prețurilor plafonate, prețul de furnizare în regim de UI este același cu cel de furnizare concurențială, deci furnizorul nu poate “descărca” în factura clientului acest cost suplimentar.
Așadar, pentru a ușura povara asupra celui care este FUI și se poate trezi cu un număr foarte mare de clienți cărora trebuie să le asigure energia, ANRE a decis să o împartă. Astfel, dacă cel care este FUI preia brusc un portofoliu de clienți noi cu un consum egal cu cel puțin 50% din consumul lui, acest FUI poate refuza preluarea clienților peste acest plafon. În acest caz, ANRE alocă acești clienți celorlalți furnizori care sunt pe lista FUI, proporțional cu cota de piață a fiecăruia.
Asociația Furnizorilor a anunțat în ianuarie că datoria totală a statului către ei se ridică la 8-9 miliarde de lei și a cerut urgentarea plăților.
“Noi nu mai putem susține această schemă, este un risc foarte mare de neplată și de ieșire din business-ul de furnizare, ceea ce ar afecta tot lanțul distributie-transport-producător și în final cel mai mult ar afecta consumatorul”, a declatat președintele Asociației Furnizorilor (AFEER), Laurențiu Urluescu.
El a solicitat plata “de urgență” măcar a sumelor care au fost confirmate la plată de ANRE, în condițiile în care datoriile totale ale statului către furnizorii care au prefinanțat schema de prețuri plafonate se ridică la “8-9 miliarde de lei”, și sunt datorii, către unii furnizori, și din luna noiembrie a anului 2023.
În bugetul de stat ministerele Muncii și Energiei au doar 3 miliarde de lei pentru plata datoriilor către furnizori. Schema de plafonare a prețurilor era în vigoare până la 31 martie, dar, contrar dorinței furnizorilor care au tot repetat că nu pot face pe banii lor politica socială a Guvernului la infinit, ea va continua încă trei luni, la energie electrică.
