mn

Industria românească a ajuns să plătească cea mai scumpă energie din zonă

Datele statistice ale Comisiei Europene pentru al doilea trimestru al anului arată consolidarea unui trend, vizibil de la începutul anului, când la noi a început haosul pe piaţa de energie, generat inclusiv de apariţia OUG 114, în ultimele zile ale lui 2018: România are cele mai necompetitive preţuri la energie electrică din toată zona.

Preţul mediu al energiei electrice pentru consumatorii industriali (tranşa de consum 5.000-20.000 MW) era, în trimestrul doi, de 8,97 eurocenţi/kWh în România, fără TVA, în al doilea trimestru al anului, potrivit datelor DG Energy. Mai mare decât în Ungaria (ţara cu care piaţa noastră funcţionează cuplat), care avea 8,22 eurocenţi, decât Bulgaria (8,46 eurocenţi) şi chiar mai mare decât Polonia (8,33), ţară care îşi produce energia electrică preponderent din cărbune, resursă care este impozitată dur prin sistemul european de taxare a emisiilor de carbon.

Este de fapt continuarea tendinţei observate în primul trimestru al anului. Şi atunci, industria românească plătea mai mult (8,96 cenţi/kWh) faţă de cea din Bulgaria (8,46 cenţi), cea din Ungaria (8,22 cenţi sau cea din Polonia (8,21 eurocenţi).

Lucrurile s-au schimbat la începutul anului

Schimbarea de trend a apărut la începutul anului, pentru că în ultimul trimestru din 2018, situaţia era exact pe dos. România avea cele mai bune preţuri pentru consumatorii industriali din acerastă zonă. Industria plătea 8,16 cenţi/kWh în România, sub nivelurile din Bulgaria, 8,26 cenţi, Ungaria (8,40) sau Polonia (8,76 cenţi)

Aşadar, ca o evoluţie a celor trei trimestre, preţul energiei electrice pentru industrie a crescut cu circa 10% în România, ca medie. Media la nivelul UE a rămas cam la acelaşi nivel, 11,8 eurocenţi/MWh. Iar când vor veni datele aferente trimestrului trei, lucrurile vor sta ptrobabil şi mai rău, pentru că, în această ultimă perioadă preţurile din România (spot şi intraday) au ajuns sa maxime istorice.

Cauzele pentru care industria românească ajunge să plătească preţuri atât de mari?  Deficitul de generare şi reglementarea. De mai multă vreme, constatăm că producţia de energie din România nu mai acoperă consumul mai ales în perioadele de vârf, iar situaţia începe să se acutizeze: în acest an, o premieră de la căderea comunismului, România a ajuns importator net de electricitate în plină vară, în luna iulie. Nici o capacitate de generare semnificativă nouă  de producţie în bandă nu a apărut în ultimul deceniu (ultima a fost centrala pe gaze în ciclu combinat a Petrom de la Brazi) pe fondul ieşirii din exploatare a unităţilor vechi (chiar oficialii au spus că circa 8.000 MW nu mai există decât în statistici) iar regenerabilele sunt frânate de designul pieţei. Peste asta s-a suprapus OUG 114 care, prin re-reglementarea pieţei, a scos o cantitate însemnată e electricitate din piaţa liberă, obligând producătorii să vândă la preţ mai mic, iar efectul a fost că pe piaţa ne-reglementată, pentru industrie, unde deja există deficit, a apărut o presiune suplimentară pe preţ inclusiv din tendinţa producătorilor de a compensa aici scăderea de profitabilitate impusă de obligaţia de a vinde cantităţi reglementate la preţuri mai mici.

 

2 Comments

  1. Si daca vor fi reglemetari ,trebuie sa inteleg ca pretul energiei electrice va fi mai mic decat restul tarilor din UE ? din pacate exista o singura cauza.Dezastrul din sectorul de productie adus de hotararea din anul 2000, cand a fost organizat in societati comerciale separate dupa sursa de productie respectiv hidro,nuclear,hidrocarburi,carbune .Atata timp cat nu va exista vointa politica pentru reorganizarea sectorului de productie, nu vor fi fonduri financiare pentru investitii in surse noi, iar preturile energiei electrice vor fi cele mai mari din UE.Ma indoiesc ca se va face aceasta reorganizare , pentru ca sunt prea multi ,,baieti destepti,, care au avantaje financiare enorme din energie.

    1. „Si daca vor fi reglementari…”
      Nu, este exact invers. Ce scrie autorul, poate nu suficient de explicit pentru cineva din afara, este ca in energie, in Romania, avem supra-reglementare, nicidecum insuficienta reglementare. Oricine lucreaza in industrie stie ca exista zeci si zeci de reglementari nu doar inutile, ci de-a dreptul nocive, gandite doar pentru a avantaja pe cineva – sau, chiar mai rau, doar pentru ca emitatorii lor pot sa emita orice vor ei si exact asta si fac.
      Cat despre reorganizarea zonei de productie, fireste ca aveti dreptate, insa aceasta este doar o conditie necesara, nu si suficienta. Conditia esentiala este ca politicienii romani sa nu-si mai bage mainile pana la cot in aceste companii, sa le umple la varf de cumnati, cumetri, nepoti, amante si soferi si sa le mulga pentru pomeni electorale. Degeaba faci doua, sapte sau noua companii de productie cu mix echilibrat, daca toate sunt infestate de sobolanimea politica si acolitii ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *