INCREDIBIL 155 de milioane de euro, aruncate pe apa Jiului. Justiţia română opreşte definitiv construcţia unor hidrocentrale ridicate în procent de 98%

Două organizaţii de mediu au reuşit să oprească, definitiv până la acest moment, lucrările la două hidrocentrale pe râul Jiu. Începute în deceniul trecut, ele erau aproape de finalizare la momentul deciziei instanţei, iar statul român a plătit deja 155 de milioane de euro pentru construcţii pe care acum va trebui să le treacă cel mai probabil în conservare. Cele două hidrocentrale ar fi aprins lumina în 100.000 de locuinţe.

Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg au câştigat, definitiv, procesul prin care au cerut anularea autorizaţiilor de construcţie pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, proces început de Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România, deţinut de statul român, încă din deceniul trecut, şi care era aproape de finalizare.

Asociaţiile de mediu au spus, în media, că râul va fi distrus, că această amenajare hidrotehnică ar fi cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România după revoluţie şi au argumentat chiar că nu se va mai putea face rafting pe Jiu. Amintim că, după concedierile masive din mineritul subteran, Valea Jiului, oricum zonă monoindustrială, a fost supranumită Valea Plângerii şi este una dintre cele mai sărace zone din România.

Iniţial, cele două organizaţii de mediu au pierdut, la Tribunalul Bucureşti, procesul prin care cereau anularea autorizaţiilor. Ulterior, au făcut recurs, pe care l-au câştigat la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a casat decizia Tribunalului şi a decis anularea autorizaţiilor de construire, iar decizia este definitivă.

Iată decizia Curţii de Apel, pronunţată la 14 decembrie, aşa cum apare pe portalul instanţelor de judecată:

„Solutia pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate. Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acţiunea. Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017”.

Decizia instanţei va forţa cel mai probabil compania Hidroelectrica să conserve lucrările, în condiţiile în care obiectivul hidroegenergetic era aproape finalizat.

Importanţa proiectului şi istoria

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” au fost aprobați prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat în anul 2004. Era vorba despre realizarea a două hidrocentrale mai mari (CH Bumbeşti şi CH Dumitra) şi a unei microhidrocentrale (Livezeni). Puterea instalată a turbinelor din aceste hidrocentrale este de 65 MW, iar lucrările se refereau şi la aducţiuni de apă şi lucrări de consolidare şi baraje.

În total, producţia anuală ar fi fost de 259 GWh. Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării, cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună, în condiţiile în care tot mai multe voci autorizate din sectorul energetic spun că România are deja probleme în a-şi asigura consumul de energie electrică, mai ales în perioadele de vârf de consum.

Citeşte şi:

România nu-şi mai poate asigura necesarul de electricitate în orele de vârf, dacă nu bate vântul. Importăm masiv energie electrică

În momentul în care Curtea de Apel a emis decizia prin care, de facto, se opreşte tot, hidrocentrala de la Dumitra era realizată în proporţie de 98%, iar cea de la Bumbeşti de 90% pentru construcţie şi de 70% pentru echipamente, potrivit datelor Hidroelectrica trimise la solicitarea redacţiei noastre.

Pentru realizarea acestui proiect, compania Hidroelectrica a alocat 1,017 miliarde de lei, şi a cheltuit până la acest moment 715,255 milioane lei (circa 155,50 milioane de euro), după cum ne-a mai transmis compania.

Cel mai probabil, decizia finală a instanţei (motivarea încă nu a apărut) a ţinut cont de faptul că zona a devenit între timp una protejată din punct de vedere al mediului. Însă, potrivit informaţiilor publice, defileul Jiului e devenit Parc Naţional în 2005, după momentul în care statul a decis să înceapă amenajarea hidrografică, iar locul a devenit sit Natura 2000 abia în 2007.

Sursa foto:cronicavj.ro

5 Comments

  1. Adevărul e la mijloc. Cele două organizații de mediu nu au spus nimic despre câte gospodării ar beneficia de energie electrică, iar Dvs. nu spuneți nimic despre impactul ecologic!

  2. Destul de simplu, au continuat lucrarile pe baza unei autorizații de mediu expirate. Argumentele ONG-urilor sunt fondate. În locul acestei investitii inutile se putea continua si finaliza barajul de la Turcinesti sau de la Ceauru. Sa nu mai amintim de barajul de la Vadeni care este colmatat in proportie de peste 95%.

  3. E pe dracu, se trece la siguranta nationala si se anuleaza orice decizie judecatoareasca, auzi la ei nu mai pot face rafting **** in gat cu raftingu vostru , romania importa la preturi mari ca nu avem capacitate si lor le arde de un cacat de rau

  4. Aceste ONG-uri sunt de fapt agentii de spionaj care sub pretextul protejarii mediului submineaza dezvoltarea capacitatilor energetice. SRI si SIE ar trebui sa identifice , sa afle informatii si sa informeze justitia despre cine sta de fapt in spatele acestor Bankwatch si Neuer Weg ,asa pretinsi amatori de drafting

  5. Nu țin parte nimănui!
    Din toate sursele mele reiese ca România produce mai multă energie electrica decât consuma!(excepție faptul ca exportam ieftin si importam scump!)
    Sursele de energie eoliană si solară știu ca sunt mai ieftine si cu un impact mult mai mic asupra mediului.
    Știu doua cazuri concrete in care erau gata doua ferme solare si li s-a refuzat punerea in funcțiune pana in ultimul moment!(refuzau sa preia energia de la ei (privat))
    Deci?

Lasă un răspuns la unu $ george Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *