Guvernul a elaborat un proiect de Hotărâre, prin care închiderea a două capacități de la Turceni și Rovinari, în total 600 MW, prevâzută pentru finalul acestui an, se amână până toamna viitoare
Iată ce scrie în proiectul de Hotărâre de Guvern:
“Se aprobă amânarea închiderii a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.334/2022, cu modificările și completările ulterioare și a exploatărilor miniere aferente acestora, până la data de 1 octombrie 2023”.
Este vorba, desigur, despre un grup (3) de la centrala Rovinari și despre un grup (7) de la centrala Turceni, fiecare de 330 MW, aparținând Complexului Energetic Oltenia.
Inițial, aceste grupuri ar fi trebuit închise în baza planului de restructurare a CE Oltenia, după care, dată fiind criza enegetică din Europa, Guvernul a anunțat că nu le mai închide, și le trece în așa-numita rezervă tehnică, în baza căreria pot să funcționeze pe baze comerciale, motivația fiind: este criză, nu închidem nimic până nu deschidem capacități de putere echivalentă. Ulterior însă, guvernul a înăsprit legislația decarbonării, ca urmare a opoziției Comisiei Europene, principala modificare fiind că grupurile pe cărbune care umează să fie oprite nu vor mai putea intra în așa-numita rezervă tehnică.
Ca atare, cele două grupuri ar fi urmat să fie scoase din exploatare la finalul anului și trecute în conservare timp de trei ani. În această perioadă, ele ar fi putut fi activate doar ca urmare a unei solicitări exprese a Transelectrica, pentru a se asigura adecvanța Sistemului Energetic Național (SEN).
Iată că, după acest nou HG, aflat încă la nivel de proiect, cele două grupuri vor funcționa, pe baze comerciale, până la 1 octombrie.
Motivația Guvernului
Executivul arată că este nevoie de aceste grupuri pe cărbune pentru a se asigura necesarul de energie electrică al țării, în contextul crizei energetice din România și din Europa, amplificată de războiul din Ucraina. În acest sens, pe baza studiului privind adecvanța SEN pentru iarna 2022-2023, “deși capacitatea instalată la nivelul SEN este mare comparativ cu necesarul de consum de energie electrică, totuși nivelul producției care poate fi disponibilă în piața de energie electrică și care poate participa la acoperirea consumului de energie electrică este mult mai redus”, după cum scrie în nota de fundamenare a HG.
″Consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină în iarna 2022 – 2023 este estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW. Consumul maxim înregistrat în luna ianuarie 2022 a fost de 9.283 MW. Din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă, în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW. (…) Capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 – 2023. Totuși, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori), acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import a căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă″, arată nota de fundamentare.
Dincolo de aportul redus al regenerabilelor, de imposibilitatea de a mai substitui gazul cu păcura în centralele pe hidrocarburi care au mai rămas și de hidraulicitatea redusă, Gvernul mai arată că este nevoie de aceste grupuri și pentru a se putea asigura energia către Moldova, care nu mai poate importa din Ucraina din cauza războiului.
„Situația gopolitică actuală generată de conflictul dintre Rusia și Ucrainei face ca, în funcție de evoluția războiului, atât Ucraina cât și Republica Moldova să aibă nevoie de importuri de energie electrică din România. În data de 10.10.2022, mai multe atacuri cu rachetă ale Rusiei asupra Ucrainei au vizat în mod direct infrastructura energetică și de comunicații.
Astfel, au fost lovite mai multe stații din rețeaua electrică de transport și distribuție, precum și câteva centrale termoelectrice de termoficare. Măsura luată de către Ukrenergo Ucraina a fost aceea de anulare, începând cu data de 11.10.2022, a exporturilor către România (150 MW, valoare constantă 24/24 h), Slovacia 150 MW, valoare constantă 24/24 h), Polonia (aproximativ 200 MW, valoare constantă 24/24 h) și către Republica Moldova (cu valori cuprinse între 100 MW pe timpul nopții și 160 MW pe timpul zilei), pentru o perioadă nedeterminată. Anularea exporturilor Ucrainei către Republica Moldova, începând cu data de 11.10.2022, ora 03:00, au afectat foarte grav Republica Moldova, care nu-și poate asigura necesarul de energie electrică cu aproximativ 30%. Până în rezent, singura posibilitate de import în Republica Moldova a fost asigurată de către România”, se mai arată în nota de fundamentare.
