A, B, C, D, E, F, G. Etichetarea energetică a produselor este încă o necunoscută pentru o categorie de public, iar o categorie și mai mare, deși a auzit de ea, nu știe foarte clar ce înseamnă.
Mai mult de jumătate dintre români (55%) sunt familiarizați cu semnificația etichetelor energetice prezente pe aparatura electronică și electrocasnică, dar o proporție destul de ridicată dintre consumatori (37,6%) admit că au doar informații parțiale, în vreme ce 7% recunosc că nu știu nimic despre acestea. Datele sunt rezultat al unei cercetări sociologice pe un eșantion de circa 1.004 consumatori, realizate pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al companiilor E.ON și Delgaz Grid.
Etichetele energetice, care măsoară de fapt gradul de eficiență pentru electronice/electrocasnice, UE au fost introduse pentru prima dată în anul 1994 în UE cu scopul de a-i ajuta pe consumatori să aleagă produse eficiente din punct de vedere energetic și astfel să realizeze economii, având la acel moment o scară comparativă de la A la G, adică de la cel mai eficient produs la cel mai puțin eficient energetic.În timp au apărut și clasele A++ și A+++, dar în anul 2021 eticheta energetică a UE a fost redimensionată pentru mai multe produse și s-a revenit la scara mai simplă, de la A la G, fără simbolurile plus (+).
În timp ce 60% dintre participanții la sondaj declară că eticheta energetică este un criteriu de bază atunci când decid să cumpere aparatură electronică sau electrocasnică, pentru circa 32% aceasta este doar „oarecum importantă”, potrivit rezultatelor sondajului. Există însă și o categorie (8,3%), reprezentată în mare parte de persoane tinere, între 18 și 35 de ani, pentru care primează alte aspecte decât clasa energetică, cum ar fi designul produsului dorit și, desigur, prețul acestuia.
Aproape 61% dintre cei intervievați au afirmat că în ultimul an au înlocuit aparatura electrocasnică veche din locuință cu una nouă, având clasa energetică superioară, dar restul de 39% au rămas fideli aparaturii deja achiziționate și au decis să o păstreze.
“Conform sondajului, 60% dintre respondenții care au afirmat că sunt familiarizați cu semnificația claselor de eficiență energetică sunt femei și doar 40% bărbați, ceea ce sugerează că reprezentatele sexului feminin sunt mai preocupate de aspectele care țin de consumul aparaturii electrocasnice din gospodărie, implicit de realizarea de economii. În proporții ridicate, cel mai bine informați legat de acest aspect sunt românii din mediul urban, cu studii superioare, din categoria de vârstă 36-45 de ani”, mai este o concluzie a sondajului trimis presei.
Înlocuirea electrocasnicelor din casă cu unele care consumă mai puțin a fost completată cu alte măsuri menite să contribuie la reducerea facturii de electricitate. Astfel, peste 90% dintre români au fost mult mai atenți la luminile din locuință, adică au avut grijă să nu mai lase becurile aprinse în camerele în care nu stau, aproape 80% au declarat că au scos din priză electronicele și electrocasnicele atunci când au părăsit domiciliul pentru o perioadă mai lungă de timp, iar peste 76% au setat centrala termică și aparatul de aer condiționat la temperaturi care să conducă la economisirea de energie, implicit la facturi mai mici.
Aproape 22% dintre respondenți consideră că cea mai mare responsabilitate în reducerea consumului de energie o au cetățenii, la nivel individual, 14% au indicat drept responsabile autoritățile guvernamentale, 6,5% companiile private, dar totuși majoritatea (55%) apreciază că această temă trebuie să preocupe în mod egal pe toată lumea.
