România va avea, în următorii trei, până la cinci ani, cu 10.000 de MW energie solară şi eoliană în plus faţă de cât are în prezent şi 3.500 MW în centrale pe gaze modernizate, a declarat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la reuniunea ministerială organizată în cadrul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC), citat de Agerpres.
„Acum, energia este în centrul vieţilor noastre. Literalmente, alimentează viaţa noastră de zi cu zi. Este vorba despre prosperitate şi standarde de viaţă. Este vorba despre competitivitatea economică. Este vorba despre direcţia în care mergem ca lume liberă. Şi acum avem această întrebare, foarte dificilă, cum vom realiza securitatea şi competitivitatea şi vom proteja şi mediul? Pot să vă spun puţin despre ce a făcut România, şi primul lucru pe care ne-am bazat a fost injectarea unei mari sume de bani cu ajutorul UE şi al partenerilor noştri în sectorul energetic. Şi cifrele sunt uimitoare. În următorii trei până la cinci ani, vom avea mai mult de 10.000 de megawaţi de energie solară şi eoliană, în plus faţă de cât avem deja. Vom avea 3.500 de MW în centrale pe gaz modernizate. Am investit deja 1,5 miliarde de euro în bani de grant în reţelele noastre”, a spus Burduja.
Acesta a adăugat că România acordă atenţie şi inovaţiei, iar ziua de miercuri marchează un reper important, deoarece proiectul reactorului modular mic de la Doiceşti intră într-o nouă fază, cea a studiului de fezabilitate, la sfârşitul căreia se va lua decizia finală de investiţie.
„Sunt foarte mândri de compania noastră, Nuclearelectrica, pentru că a fost în fruntea acestui efort. Sunt mândru de compania românească Nova, care este partener în RoPower, compania de proiect. Şi sunt mândru de Nuscale şi Fluor, companiile americane implicate, pentru că urmăresc ceea ce ar putea fi elementele esenţiale pentru rezolvarea multor provocări. De fapt, este o metaforă frumoasă, reconversia unei vechi centrale pe cărbune care a fost demolată pentru a face loc acestei centrale moderne, un miracol al ingineriei moderne, centrala cu reactoare modulare mici. Şi dacă totul decurge conform planului, în 2029, poate 2030, eu sper că în 2029, vom avea primul SMR, cred, în Europa, posibil în lume. Nu ne temem de provocări. Le îmbrăţişăm. (…) În concluzie, dacă ne uităm la istoria lumii, inovaţia şi ştiinţa şi sectorul energetic, dacă studiem vieţile marilor minţi precum Thomas Edison şi Nikola Tesla şi mulţi alţii, există o trăsătură comună care îi uneşte pe toţi. Şi într-adevăr, cred că aceasta este curajul, curajul de a visa şi curajul de a urmări lucruri pe care umanitatea nu le-a mai făcut niciodată”, a punctat ministrul Energiei.
Reprezentanţi de rang înalt din sectorul energetic public şi privat s-au reunit, marţi şi miercuri la Palatul Parlamentului, la a cincea reuniune a P-TECC, organizată de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council. Reuniunea ministerială de miercuri se concentrează pe rolul politicii industriale în atingerea obiectivelor transatlantice de securitate energetică şi climă.
Nu știu cum vor sta lucrurile în privința celor 3500 MW proveniți din centrale de gaze. Pot să afirm însă, fără nicio urmă de dubiu, că în privința celor 10 000 MW, proveniți din foto-voltaic și eolian, sus-numitul mănâncă eclere. Sunt trei mari argumente pentru această afirmație. 1. România are un deficit de forță de muncă foarte mare, care în cinci ani nu doar că nu va stagna, ci va crește. De ce? Populația țării scade drastic, în principal din cauza mortalității mult mai mari decât natalitatea. În altă ordine de idei, în cinci ani vor ieși la pensie ingineri și tehnicieni, pe care nu cred că-i veți putea înlocui nici din punct de vedere cantitativ, nici calitativ. 2. În cinci ani vor ieși la pensie primii ”decreței”, iar cheltuielile statului cu pensionarii, vor crește exponențial. 3. Prin PNRR nu veți putea accesa foarte mulți bani, pentru că aceștia sunt condiționați de înfăptuirea unor reforme pe care guvernul din care faceți pate, nici nu le-a început.
Aș mai putea adăuga nouă argumente, în sprijinul afirmației mele cu eclerele. 1. Legislația ambiguă și care se modifică anual. 2. Presupunând că veți avea banii necesari pentru cei 10 000 MW, rețeaua națională de transport și distribuție a energiei electrice este foarte veche. În cea mai mare parte are cincizeci de ani sau mai mult. Aceasta face față cu greu, acum. Dar când capacitățile de producție vor fi mai mari cu 10 000 MW?
Să auzim numai de bine!
Tovarășu ministru, mai taie din MW ăia că „e prea mulți” și deja miroase să nu zic clar că pute rău de tot a vrăjeală ieftină…10 000 MW într-o țară în care după ce au apărut vreo 1600 MW instalați din fondurile proprii ale celor care sau săturat de japca din energie, parlamentul a intrat în avarie și a dat o lege ziua ca hoții să limiteze accesul la rețea pentru toți.
Cine dracu investește să ajungem la 10 000 MW când statul schimbă legile ca pe șosete adică avem ZERO predictibilitate?
Pe unde circulă producția de la cei 10 000 MW noi, prin ce rețea? Cea care nu poate prelua energia de la 140 k prosumatori și nici nu poate face față unei creșteri de consum datorată caniculei, creștere normală, firească și predictibilă?
Declarații din astea fac toți tovarășe, cu faptele stați extrem de prost.
Gargară ieftină în an electoral. Dar sunt o mulțime de creduli. Ca să mă exprim civilizat!