O situaţie comparată a producţiei şi consumului de energie electrică din luna ianuarie, din ultimii zece ani, arată că centralele pe cărbune, care deţin, mai ales cele pe lignit, încă o pondere importantă în mixtul energetic, au ajuns să acopere doar o cincime din consumul celei mai grele luni de iarnă.
Cărbunele, care asigură încă o pondere importantă în mixtul de producţie de energie electrică din România, şi pe care autorităţile de la Bucureşti vor să se bazeze şi în anii ce vin, este sursa despre care ni se spune că asigură siguranţa Sistemului Energetic Naţional mai ales în perioadele de iarnă.
Din păcate, producţia de energie electrică pe bază de cărbune scade, inclusiv în perioada de iarnă, ceea ce ridică nişte semne de întrebare asupra acestei siguranţe a SEN, amplificate mai ales în iarna care a trecut, când, pe fondul producţiei insuficiente raporate chiar şi la un consum relativ redus (n-a fost trecută prea des bariera de 10.000 MW), şi a preţurilor mari, România a importat masiv energie electrică.
Am ales să vă prezentăm o evoluţie a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune, din ultimii zece ani, pentru luna ianuarie, teoretic cea mai friguroasă lună din an. Iată întâi datele, culese din raportări ale Transelectrica:
Ianuarie 2019: centralele pe lignit 1.010 GWh, centralele pe huilă 101 GWh. Consum: 5.487 GWh
Ianuarie 2018: centralele pe lignit 1.382 GWh, centralele pe huilă 124 GWh. Consum: 5.269 GWh
Ianuarie 2017: centralele pe lignit 1.398 GWh, centralele pe huilă 170 GWh. Consum: 5.441 GWh
Ianuarie 2016: centralele pe lignit 1.509 GWh, centralele pe huilă 164 GWh. Consum: 5.216 GWh
Ianuarie 2015: centralele pe lignit 1.342 GWh, centralele pe huilă 211 GWh. Consum: 5.023 GWh
Ianuarie 2014: centralele pe lignit 1.330 GWh, centralele pe huilă 256 GWh. Consum: 4.885 GWh
Ianuarie 2013: centralele pe lignit 1.246 GWh, centralele pe huilă 255 GWh. Consum: 4.994 GWh
Ianuarie 2012: centralele pe lignit 1.600 GWh, centralele pe huilă 347 GWh. Consum: 4.986 GWh
Ianuarie 2011: centralele pe lignit 1.564 GWh, centralele pe huilă 287 GWh. Consum: 5.076 GWh
Ianuarie 2010: centralele pe lignit 1.317 GWh, centralele pe huilă 291 GWh. Consum: 4.873 GWh
Ianuarie 2009: centralele pe lignit 1.559 GWh, centralele pe huilă 323 GWh. Consum: 4.737 GWh
Câteva lucruri, după aceste date seci
Energia produsă de cele două centrale pe huilă extrasă din Valea Jiului, Mintia şi Paroşeni s-a împuţinat de peste trei ori în ultimii zece ani. 101 GWh în ianuarie înseamnă o putere medie orară de 135 MW în condiţiile în care, pe hârtie, cele două centrale ale Complexului Energetic Hunedoara apar cu o putere instalată de 1.200 MW. Asta în condiţiile în care ele trebuie să asigure rezervă terţiară lentă, pentru care sunt plătite tot anul de consumatorii români, de 400 MW. Ce s-a întâmplat în această iarnă, puteţi citi aici:
Centralele pe cărbune din Valea Jiului au asigurat doar 1,6% din producţia de energie a ţării, mult sub rezerva plătită şi sub puterea raportată, exact când aveam nevoie de ele.
În acest an, şi pe fondul grevei care însă nu a afectat foarte mult timp Complexul Energetic Oltenia, producţia din ianuarie a scăzut spre pragul de 1 TWh. După cum se vede din tabel, cantitatea de energie având ca sursă lignitul a fluctuat de-a lungul acestui deceniu, dar nu a fost niciodată la un nivel atât de redus. Faţă de vârful anului 2012, acum a fost cu 36% mai puţin. Centralele CEO, Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova 2, au, tot pe hârtie, 3.240 MW. Au produs, în medie, în ianuarie la circa 1.300 MW putere orară. Este adevărat că, în ianuarie 2019, centralele din Oltenia au fost prima sursă de generare, dar foarte aproape de centralele hidro (984 GWh) şi de centrala nucleară (945) şi destul de aproape de regenerabile (877 GWh).
Consumul tinde să crească, dar producţia de energie pe carbune scade. Cel mai probabil, şi pe fondul susţinerii prin politici guvernamentale, şi pe fondul nevoii de siguranţă a SEN, şi din cauza modului de concepţie al reţelei şi al designului pieţei, cărbunele va rămâne o sursă importantă de generare de energie. Dar trendul arată scăderea ponderii. În ianuarie 2019, pe fondul unei vremi destul de blânde, consumul a ajuns aproape de pragul de 5,5 TWh, deci cărbunele a asigurat doar 20% din consum. Şi mai este o cifră care nu este trecută în tabel: 446 GWh, importuri totale în ianuarie. În aceşti zece ani, România a fost doar în doi ani în ianuarie importator net, o situaţie cu importuri nete fiind înregistrată doar în 2012, dar la o valoare mult mai mică, de 42 GWh.
