Comercianții de carburanți de la noi și-au crescut masiv importurile de motorină în ianuarie 2023, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a embargoului asupra carburanților rusești. Mare parte din ei au fost rusești și, cel mai probabil, produși din import rusesc.
În luna ianuarie 2023, ultima în care s-au mai putut importa carburanți rusești în România, care respectă embargoul impus de Uniunea Europeană, care a introdus o restricție de acest fel începând cu luna februarie, România a importat, în total, circa 152.600 de tone de motorină, cu mai puțin de 1 la mie sulf, fără biodiesel, la care s-au adăugat 41.300 de tone de motorină, tot cu sub 1 la mie sulf, care conține biodiesel.
Deci, în total, aproape 194.000 de tone de motorină cu ambele specificații, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, consultate de noi.
Cu un an în urmă, în ianauarie 2022, o lună “normală”, ultima dinaintea începerii războiului, cantitățile importate au fost de 116.000, respectiv 21.100 tone, deci, în total 137.100 de tone de motorină din ambele sortimente.
Așadar, în ianuarie 2023, ultima lună fără embargou, România a importat cu 41% mai multă motorină decât în luna corespunzătorare din anul trecut. Plus 57.000 de tone.
Dacă ne uităm pe sursele de import, observăm că, în ianuarie 2023, importurile de motorină având ca sursă directă Rusia au fost de 91.000 de tone, față de doar 70.500 de tone cu un an în urmă, o creștere cu 30% așadar.
Surse importante pentru importurile de motorină au fost, în ianuarie 2023, India, cu 20.700 de tone, Bulgaria (25.000 de tone), Italia (10.00 de tone) Austria (18.000 de tone). Cu un an în urmă, în ianuarie 2022, pe aceste destinații lucrurile au stat așa: India era aproape insignifiantă (1.400 de tone), Bulgaria practic nu a contat, la fel și Austria, din Italia s-au adus aproape 26.000 de tone, și o sursă importantă a fost Ungaria, cu circa 20.000 de tone.
Ce ne spun cifrele
În primul rând comercianții de carburanți din România au dorit să se asigure că, înainte de intrarea în vigoare a embargoului, cumpără destul pentru a nu avea parte de perturbări în aprovizionarea clienților după februarie, când a intrat în vigoare embargoul. Amploarea acestor stocuri a fost și una dintre cauzele pentru care prețurile nu au explodat după februarie.
În al doilea rând, companiile au dorit să profite cât mai mult pe ultima sută de metri și au cumpărat masiv mai ales carburant rusesc, inclusiv cu discount de preț – luna următoare, cel puțin în teorie embargoul nu mai permitea acest lucru.
În al treilea rând, cifrele arată câte ceva din comporamentul unor jucători de la noi. Cel mai probabil, Austria apare în top pentru că Petrom a importat mai mult diesel prin divizia de trading a grupului OMV, iar plusul major din Bulgaria a apărut pentru că Lukoil probabil a adus în România mai mulți carburanți pentru rețeaua sa de aici făcuți din petrol rusesc în rafinăria Burgas din Bulgaria – lucru care, la fel, în teorie nu mai era posibil de luna următoare.
În al patrulea rând, poziția Indiei în clasament, care este unul dintre marii rafinori ai lumii, dar înainte nu conta în importurile noastre, arată că firmele care vând carburanți din România au cumpărat și mai mult carburant produs cel mai probabil din petrol rusesc de unde au găsit, inclusiv din India. Probabil au contat și discounturile.
Consumul mediu anual în România este de circa 7,3 milioane de tone de carburanți (date 2021) dintre care 5,9 milioane de tone motorină, dintre care doar circa două treimi se produce în cele trei rafinării din țară, restul se importă. Anul trecut, consumul a crescut cu circa 3% pe total piață carburanți.
Într-un material următor vom vedea cați carburanți din România au ajuns în Ucraina.
