Producţia de ţiţei a totalizat 1,92 milioane tep, fiind cu 1,3% (24.400 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.
Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, Producţia de ţiţei din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de depletare al zăcămintelor. Creşterea gradului de recuperare este posibilă, însă eforturile investiţionale deloc neglijabile, necesită pachete de măsuri economice şi fiscale stimulative.
Astfel, se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22, la 13 TWh (1,93 la 1,15 mil tep).
Situația din 2019
Importurile de țiței ale României s-au ridicat la 66 de milioane de barili, în anul 2019, potrivit datelor Comisiei Europene, în creștere accentuată față de anul precedent.
Cele 66,33 milioane de barili de petrol din 2019 înseamnă un plus de 11,5%, în termeni de volum, față de importurile anului 2018, care au totalizat 59,45 milioane de barili.
În termeni valorici, importurile de țiței ale României s-au ridicat la 4,26 miliarde de dolari anul trecut, în creștere ușoară față de cele 4,18 miliarde de dolari plătiți în 2018. Cauza o reprezintă prețul mai mic la care s-a cumpărat petrolul. Astfel, prețul mediu e import, din toate sursele, a fost de 64,2 dolari pe baril în 2019, față de 70,3 dolari în 2018.
Țițeiul de import a ajuns să fie folosit de toate cele trei rafinării din România, în ultimii ani. Petromidia Năvodari (cea mai mare rafinărie a țării, controlată de compania kazahă KazMunayGas) și Petrotel (controlată de compania rusă Lukoil) funcționează exclusiv, sau aproape exclusiv, cu țiței din import, iar producția din ce în ce mai mică din țară nu mai asigură nici măcar necesarul total al rafinăriei Pretrobrazi, controlată de OMV Petrom, cea care rafinează țițeiul extras din România.
