Ponderea importurilor de gaze ruseşti în consumul naţional a ajuns, în primele trei luni la 30%, nivel din anii anteriori crizei. Deşi gazul de import este tot mai scump, consumatorii alimentaţi în sistem reglementat nu resimt efectele negative, cel puţin deocamdată.
Importurile de gaze naturale utilizabile au atins, în primele trei luni ale anului, nivelul de 944.600 de tone echivalent petrol (tep), potrivit datelor referitoare la resursele de energie primară ale trimestrului I 2011, publicate de Institutul Naţional pentru Statistică (INS). Cum consumul naţional de gaze a fost de 3.176.000 tep, rezultă o pondere a importurilor de aproape 30% (29,7%) din total consum. Procentual, faţă de nivelul importurilor din primul trimestru de anul trecut, INS constată o creştere de 65,9%, în condiţiile în care consumul total a crescut cu doar 12%.
Ponderea importurilor în totalul consumului a revenit astfel spre valorile din primele trei luni din 2008, înainte de declanşarea crizei economice. Atunci, importurile acopereau 30% din consum. Anul următor, importurile au fost de doar 7%, dar iarna 2008-2009 a stat sub semnul crizei gazelor: clienţii europeni ai Gazprom au avut probleme cu alimentarea din cauza unui conflict între Rusia şi Ucraina, ultima blocând tranzitul gazului rusesc spre Europa. În 2010, importurile de gaze ruseşti au acoperit, în primele trei luni, 20% din consum.
ANRE nu a mai umblat la preţurile la gaz pentru sectorul reglementat din septembrie 2009, moment în care preţurile la gazul de import pentru România erau în jur de 260 de dolari/1.000 mc. În primul trimestru al acestui an, preţurile de import erau de circa 400 de dolari. În plus, potrivit unor declaraţii recente ale oficialilor Gazprom, preţul mediu din contractele pe termen lung cerut de gigantul rus consumatorilor europeni va sări de 500 de dolari spre sfârşitul anului, în condiţiile în care, pentru primul trimestru al acestui an, preţul mediu era de 346 de dolari.
În martie, cei doi mari furnizori de gaz, E.On şi GdF Suez au cerut o creştere etapizată a preţurilor pentru piaţa reglementată până la sfârşitul anului, cu 5%, 7% şi 9%, cu începere de la 1 martie. ANRE nu a luat în seamă cerinţele lor, deşi furnizorii se tot plâng că situaţia le generează pierderi. Potrivit deputatului Iulian Iancu, pierderile fiecăruia s-au ridicat la 600 de milioane de lei, anul trecut.
