enel

Importurile de electricitate au explodat, deficitul balanței energetice s-a dublat, pe fondul scăderii producției termocentralelor, în primul trimestru

Pe fonul unei scăderi consistente a producției de energie electrică din termocentrale, deficitul balanței energetice al primului trimestru din 2020 este mai mult decât dublu față de cel din anul trecut, iar asta s-a întâmplat pe fondul unei scăderi a consumului intern.

“Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – martie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent, consumul intern net a scăzut cu 2,9% iar producția netă de energie cu 4,5%. Schimburile fizice transfrontaliere de export au crescut cu 32,5% față de perioada similară din 2019, iar fluxurile transfrontaliere de import au înregistrat de asemenea o creștere de 44,3%”, arată datele operaționale ale Transelectrica pentru primele trei luni ale anului.

Pe scurt spus, acest lucru arată că România a fost imporator net de energie electrică și în primul trimestru al acestui an, chiar pe fondul unui consum în scădere, iar deficitul de balanță a crescut.

Producția internă a fost de 14,4 TWh de energie electrică în primele trei luni ale anului, în scădere de la 15 TWh, cât s-a înregistrat în primele trei luni din 2019. Cel mai mult a scăzut aportul termocentralelor, de la 6,3 TWh în 2019 (42% din total), la 5,4 TWh (38% din total) în primul trimestru din 2020. A crescut ușor producția centralei nucleare și a regenerabilelor și a scăzut ușor producția hidrocentralelor.

Toate aceste lucruri au făcut ca, în primul trimestru din 2020, România să fi înregistrat importuri de 1,9 TWh de energie electrică, la exporturi de 1,4 TWh, deci deja, după primele trei luni ale anului balanța este deficitară, minus 0,5 TWh de electricitate. Și în primul trimestru din 2019, țara a fost importator net de energie electrică, dar deficitul, în termeni de volum, era la mai puțin de jumătate față de cel de acum: minus 0,2 TWh, la importuri de 1,3 TWh și exporturi de 1,1 TWh

Să vedem acum, concret, cum au evoluat schimburile cu fiecare reţea vecină

“A scăzut exportul pe graniţele cu Serbia, Ungaria și Ucraina și a crescut pe granița cu Bulgaria iar importul a scăzut pe granița cu Bulgaria și a crescut semnificativ pe liniile de interconexiune situate în zonele deficitare în producție de energie electrică (pe granițele cu Ungaria, și cu Ucraina), dar şi o creştere de 99% pe linia de interconexiune situată în zona excedentară în producție de energie electrică, respectiv granița cu Serbia”, arată Transelectrica. Iată fluxurile cu fiecare rețea vecină

Bulgaria. Importurile de energie electrică au scăzut cu 63 %, până la doar 62 GWh, faţă de anul precedent, când s-au consemnat 170 GWh. Exporturile au crescut însă masiv până la 1,25 TWh (76% creştere). Este singura ţară vecină cu care avem încă excedent.

Serbia. Importurile aproape s-au dublat în primul trimestru faţă de anul precedent, până la 253 GWh (117  în 2019) , în timp ce exporturile au scăzut și ele tot aproape la jumătate (163 GWh în primul trimestru din 2020 față de 319 GWh în 2019.

Ungaria. Singura piaţă din Europa cu care România este cuplată pentru pieţele intrazilnice şi cea de-a doua zi, prin preț. Importurile au crescut cu 67% în primul trimestru din 2020 faţă de 2019 (663 GWh faţă de 395 Gwh), iar exporturile au scăzut de trei ori: 16 GWh faţă de 48 GWh.

Ucraina. De departe piaţa vecină cu care avem cel mai mare deficit, în condiţiile în care exporturile româneşti de energie spre Ucraina au fost practic zero, dar exporturile au crescut cu circa 48% în primul trimestru din acest an față de primul trimestru don 2019 . Exporturile au fost de doar 1 GWh (5 GWh în 2019), în schimb importurile au crescut de la 650 la 963 GWh.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *