Cererea mondială de petrol se va reduce în 2026 cu 420.000 barili pe zi comparativ cu anul anterior şi se va situa la 104 milioane de barili pe zi, din cauza impactului economic al războiului şi al închiderii Strâmtorii Ormuz, conform ultimelor estimări publicate, miercuri, de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Cea mai mare deteriorare se va concentra în trimestrul al doilea al anului, când cererea va scădea cu 2,45 milioane de barili pe zi, a precizat IEA în raportul său lunar.
Ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) vo avea un aport de circa 930.000 barili pe zi la această scădere şi economiile care nu fac parte din acest bloc de circa 1,5 milioane.
Sectorul petrochimic şi cel aeronautic se numără printre cele mai afectate, însă scumpirea energiei, încetinirea economiei şi măsurile de economisire a energiei vor extinde impactul asupra întregului consum de combustibili, potrivit IEA.
* Oferta, rafinarea şi rezervele, de asemenea în scădere
Pe partea de ofertă, producţia mondială a continuat că scadă în aprilie cu 1,8 milioane barili pe zi, până la 95,1 milioane, acumulând o pierdere de 12,8 milioane începând din februarie, a constatat Agenţia Internaţională a Energiei.
Concret, ţările din Golf afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz au produs cu 14,4 milioane de barili pe zi mai puţin decât înainte de război, însă o parte din acesta deficit este acoperit din creşterea producţiei şi exporturilor din bazinul Atlanticului.
Analiştii IEA preconizează că, dacă tranzitul maritim prin Ormuz va începe să se normalizeze gradual din iunie, oferta mondială va ajunge în medie, în 2026, la circa 102,2 milioane barili pe zi, ceea ce va presupune o reducere de 3,9 milioane comparativ cu nivelurile anterioare conflictului.
Şi industria de rafinare se confruntă cu tensiuni puternice. Procesarea mondială a ţiţeiului va scădea cu 4,5 milioane de barili pe zi în trimestrul al doilea din 2026, până la 78,7 milioane, din cauza pagubelor produse infrastructurii, a restricţiilor la export şi lipsei de materii prime, a explicat IEA. La nivelul întregului an, volumul rafinat se va diminua cu l,6 milioane de barili pe zi.
Cu toate acestea, conform raportului, marjele de rafinare vor continua să fie la niveluri istorice ridicate, impulsionate de profiturile mari din distilatele medii. Iar sectorul încearcă să se adapteze prin intermediul unor noi rute comerciale care să înlocuiască exporturile de produse rafinate provenite din Golf.
Rezervele mondiale de petrol au înregistrat, de asemenea, scăderi puternice, subliniază IEA. Conform datelor preliminare, stocurile mondiale s-a redus cu 129 milioane de barili în martie şi cu alte 117 milioane în aprilie. Perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a provocat o reducere cu 170 milioane barili a stocurilor tereste, în timp ce petrolul depozitat pe nave a crescut cu 53 de milioane.
Pe pieţe, ţiţeiul North Sea Dated a consemnat în aprilie o volatilitate fără precedent, cu oscilaţii de circa 50 de dolari pe baril, a semnalat IEA, care a constatat că întreruperea fluxurilor din Orientul Mijlociu a ridicat preţul mediu lunar cu aproximativ 16,5 dolari, până la 120,36 dolari barilul.
Diferenţele temporale ale contractelor futures pentru Brent şi WTI au încheiat luna la circa 5 dolari barilul, în timp ce prima North Sea Dated faţă de ICE Brent a scăzut de la recordul de 35 de dolari înregistrată la mijlocul lunii aprilie la numai 3 dolari la începutul lui mai, mai arată IEA.
