Întregul sistemul energetic este în pericol din cauza pierderilor acumulate de distribuitorii de electricitate, care nu mai pot face investiţii, ceea ce va duce la avarii şi pene de curent multiple pentru consumatori, a afirmat Monica Hodor, directorul general al E-Distribuţie, compania de reţele a Enel România, într-un interviu acordat AGERPRES.
Criza din energie afectează puternic companiile de distribuţie, care trebuie să cumpere energia necesară consumului propriu tehnologic la preţurile uriaşe din piaţă. E-Distribuţie are pierderi de peste 300 de milioane de euro, întrucât aceste costuri nu au fost recunoscute în tarifele de distribuţie, aşa cum prevede legea.
Toate companiile din acest sector s-au dus la bănci să ceară credite pentru a-şi acoperi pierderile, însă aici s-au izbit de o altă problemă: băncile nu fac faţă tuturor acestor cereri, şi-au atins limita de expunere pe piaţa de energie şi nu mai pot da credite. Ar fi nevoie de peste un miliard de euro pentru a acoperi întregul necesar de finanţare al companiilor de energie din România, spune Hodor.
Soluţiile ar fi crearea unei platforme speciale unde producătorii să vândă electricitate la un preţ stabilit de Guvern pentru consumul propriu tehnologic al distribuitorilor sau compensarea parţială de la bugetul de stat.
AGERPRES: Pentru început, spuneţi-ne ce înseamnă activitatea de distribuţie de energie şi care este importanţa ei pentru consumatori?
Monica Hodor: Distribuitorul este cel care aduce lumina în casele oamenilor. De la producător, energia trece la transportator şi de la transportator la distribuitor, după care ajungem la furnizor, cel care ne face factura. Distribuţia înseamnă reţele de energie. Mai ales în anii aceştia de pandemie, în care am asigurat continuitatea serviciului în principal pentru instituţiile esenţiale, precum spitale, şcoli, oamenii din distribuţie au făcut un efort deosebit pentru continuitatea serviciului în această perioadă de pandemie.
AGERPRES: Cât la sută din factură merge către serviciul de distribuţie?
Monica Hodor: Din factură sunt 20-21 de lei, împărţiţi în trei părţi. 7 lei pentru investiţii, 7 lei pentru operaţiuni de mentenanţă şi activitatea de zi cu zi şi 7 lei pentru consumul tehnologic.
AGERPRES: 20 de lei la o factură medie?
Monica Hodor: Da, cam 10% din costul de facturare.
AGERPRES: Care sunt problemele în această perioadă în activitatea de distribuţie a electricităţii?
Monica Hodor: Mai întâi să dau definiţia acestui consum tehnologic. Când se face transferul de la generator la transformator, energia se schimbă, se face transferul de la înaltă tensiune la medie tensiune şi apoi în casele noastre la joasă tensiune. Acestea sunt pierderi tehnologice, consumul care este în orice proces de producţie, nu doar în sectorul energetic, iar aceste pierderi sunt recunoscute în tarif.
În România, faţă de alte ţări din Europa, distribuitorul este obligat să cumpere aceste pierderi de pe piaţa angro, pentru că aşa este metodologia.
Această metodologie spune că atât preţul, cât şi cantităţile sunt recunoscute ex-ante de către reglementator. În momentul acesta, ca urmare a crizei energetice, preţurile au explodat, preţul recunoscut este jumătate din ceea ce a trebuit să plătim şi, din cauza aceasta, distribuitorul a început să aibă dificultăţi financiare. Pentru că distribuitorul, din tariful de distribuţie de care vorbeam mai devreme, poate acoperi numai acest consum tehnologic, nemaiavând loc pentru investiţii sau pentru operaţiuni de mentenanţă, ceea ce va duce la o problemă pentru viitoarele investiţii.
Vorbim de decada electrificării, dar aceasta se poate face numai prin investiţii. Investiţii în reţea, investiţii pentru mobilitate electrică, pentru regenerabile. Distribuitorul are rolul central, este cel care uneşte toate fluxurile. În cazul în care n-o să mai fie investiţii, cum mergem mai departe în decada electrificării, cum punem clientul în centru şi ne axăm pe nevoile clientului?
AGERPRES: Ce înseamnă dacă nu se mai fac investiţii în reţea?
Monica Hodor: Dacă nu se mai fac investiţii în reţea, se va bloca aproape tot sistemul energetic, va fi un pericol pentru sistemul energetic.
AGERPRES: Pene de curent multiple?
Monica Hodor: Da, pene de curent, avarii. Investiţiile se reduc. Până acum am avut investiţii de 190-200 de milioane de euro pe an, iar acestea se vor reduce poate la jumătate. N-o să mai avem investiţii în posturi de transformare noi, în digitalizare. De exemplu, dacă vă aduceţi aminte vara trecută, când am avut temperaturi foarte mari, avariile nu au fost multiple, au fost, dar nu multiple, ceea ce se datorează digitalizării reţelei, care înseamnă senzori pe reţea şi totul se poate rezolva în câteva secunde de la centrul de telecontrol.
Anul trecut am ajuns la un milion de contoare inteligente instalate şi suntem primul operator din România care a instalat un număr atât de mare de contoare. Aceste contoare ne dau posibilitatea reducerii pierderilor, a acestor consumuri tehnologice.
AGERPRES: Veţi continua programul de înlocuire a contoarelor cu unele inteligente?
Monica Hodor: Vom înlocui, dar în momentul de faţă programul este suspendat, pentru că am ajuns în situaţia în care mergem în piaţă şi cerem credite. Avem o situaţie în momentul de faţă foarte dificilă.
AGERPRES: Care este necesarul de credite de care aveţi nevoie în momentul de faţă?
Monica Hodor: Să vă fac un calcul simplu: E-Distribuţie injectează în reţea 21 de TWh. Pierderile în reţea actuale sunt 8,9 – 9%. Aceasta înseamnă că acest consum propriu tehnologic este de 1,8 TWh. Dacă costul recunoscut este de 450 de lei pe MWh, distribuţia se duce în piaţă şi cumpără energia cu peste o mie de lei, la 1,8 TWh, deficitul este de câteva sute de milioane de euro.
AGERPRES: Şi veţi merge la bănci pentru a acoperi acest deficit?
Monica Hodor: Am fost la bănci şi mergem, numai că în momentul de faţă există pericolul ca sistemul să se blocheze pentru că şi băncile au ajuns la o expunere maximă pe sectorul energetic. Pentru că nu ne ducem doar noi, Enel, se duc şi alţi furnizori şi distribuitori, se duce şi transportatorul.
AGERPRES: Sistemul bancar nu poate susţine toate aceste sume?
Monica Hodor: Nu, pentru că sistemul bancar şi-a atins limita de expunere la risc. Nu cred că mai poate să susţină. Cel puţin sistemul bancar din România. Noi putem să ne adresăm şi share-holderului, dar nu aceasta este soluţia.
Soluţia trebuie găsită la nivelul Guvernului, la nivelul autorităţilor, la nivelul Autorităţii de Reglementare, pentru că soluţii au primit. Semnale pentru ce se va întâmpla anul acesta şi anul trecut, pentru că pierderile nu sunt doar pentru 2022, sunt şi pentru anul trecut, li s-au dat începând cu luna iunie anul trecut. Dar nu au luat în considerare absolut niciun semnal din câte le-am tras.
Le-am spus că o să avem probleme şi dificultăţi financiare. Nu am primit nimic, niciun ecou din partea lor. Soluţiile au fost pe masă. Le-am spus: trebuie refăcută metodologia, trebuie refăcut tariful, trebuie plafonat preţul de consum tehnologic pentru distribuitor, trebuie dată compensare pentru această diferenţă de preţ.
Dacă la noi această diferenţă este de 200-300 de milioane de euro, la nivelul întregului sector vorbim de peste un miliard.
AGERPRES: Deci în acest pachet de compensare pe care l-a pregătit Guvernul pentru consumatori trebuiau incluse şi distribuţiile?
Monica Hodor: Le-am inclus şi au fost scoase. Am cerut, dar se pare că nu se înţelege că acest consum tehnologic este o componentă a tarifului, care trebuie să ajungă în factura oricărui client, aşa cum se întâmplă în toate celelalte ţări. Noi ce facem acum? Amânăm acest cost al pierderilor pentru o dată viitoare. Un cost foarte mare se va reflecta în factura clienţilor viitori, care nu au nicio problemă cu ce se întâmplă în momentul de faţă şi cu criza actuală.
AGERPRES: Deci una dintre soluţii este compensarea CPT (consumului propriu tehnologic – n.r.)?
Monica Hodor: Da, am cerut o compensare nu totală, ci parţială, de 80%, care să fie recunoscută în acest an sau anul viitor. Dar în momentul de faţă nu mai putem continua cu acest deficit în bani.
AGERPRES: Care sunt pierderile pe distribuţie?
Monica Hodor: Ţinta pe care mi-o dă ANRE este de 9%, iar E-Distribuţie a atins această ţintă anul trecut şi am avut un rezultat de 8,74%, deci suntem sub ţinta ANRE ca volum. Acest lucru a fost posibil, în special, datorită investiţiilor. Se vorbea în piaţă că nu s-au făcut investiţii, dar s-au făcut.
E-Distribuţie, de la momentul privatizării, a investit peste 2,2 miliarde de euro începând cu 2005. Deci s-au redus pierderile. Aceste pierderi erau de 15% la momentul privatizării, iar aceste 6 procente de reducere înseamnă peste 1,3 TWh. Iar 1,3 TWh înseamnă o reducere a costurilor cu 120 de milioane de euro anual. Acesta se reflectă în facturile clienţilor. Tariful de distribuţie s-a redus de-a lungul anilor cu aceşti 120 de milioane de euro, care s-au dus la noi toţi, fie că suntem clienţi industriali sau casnici.
AGERPRES: Spuneţi-ne, în acest moment, cât de veche este reţeaua?
Monica Hodor: Reţeaua este veche, în toată ţara, pentru că am preluat o reţea construită în jur de 1964-1965.
AGERPRES: Cât aţi înlocuit din ea?
Monica Hodor: S-a înlocuit cred că în momentul de faţă în jur de 30%, pentru că vorbim de o reţea de peste 130.000 de kilometri. Iar cu ce vă spun eu, cu investiţii de 200 milioane de euro se pot face investiţii de schimbare a reţelei în jur 1.000-2.000 de kilometri pe an. Deci nu e chiar simplu. Într-adevăr, s-a investit foarte mult după privatizare, exact pentru ce v-am spus, reducerea acestor pierderi de la 15% la 9%.
Iar un alt punct important este îmbunătăţirea calităţii serviciilor, numărul de întreruperi, care în 2010 erau de 600 de minute iar acum, anul trecut, am înregistrat pe Muntenia, pe Bucureşti, sub 100 de minute (per client – n.r.), ceea ce înseamnă că s-au făcut investiţii masive în calitatea sistemului, în posturi, în telecontroale, în contoare, în cabluri, în noi infrastructuri. Dar nu e foarte simplu de înlocuit toată reţeaua.
Avem un proiect pe masă pe care am fi vrut să-l facem din fonduri europene. Se numeşte „Bucureşti 2030”, un proiect foarte ambiţios. Vrem să aducem Capitala României la o capitală europeană, să avem şi calitatea serviciilor, să avem şi fibra optică, să avem şi digitalizarea 100% a Capitalei. Costă foarte mult. Peste un miliard şi jumătate, proiectul. Am vrut să luăm fonduri europene, suntem pe cale să luăm fonduri. Din păcate, din cauza costului de CPT şi a pierderilor financiare pe care le-am înregistrat în 2021 şi în 2022 nu suntem eligibili pentru fonduri europene.
Vom pierde, noi, distribuitorii, şi în întreg sectorul energetic se vor pierde fondurile, fondurile pentru investiţiile pentru care statul român a luptat din greu. Noi nu suntem eligibili din cauza pierderilor, nu putem să luăm fonduri nici de la fondul de modernizare, nici la fondul de reconstrucţie şi rezilienţă, fondul de inovare. Nu putem să luăm absolut niciun fond atât timp cât avem rezultate negative. Acestea sunt reguli europene. Dacă se vor face anumite derogări de la această situaţie? Nu cred, pentru că legea e unică pentru toată Europa, nu numai pentru România.
AGERPRES: Nu puteţi face proiectul?
Monica Hodor: Nu putem să facem niciun proiect, nu putem să accesăm fonduri europene.
AGERPRES: Pe ce sumă aţi fi mizat din fonduri europene?
Monica Hodor: Din fonduri europene aveam proiecte foarte ambiţioase pe fondul de modernizare. Deja la primul call trebuia să aplicăm la peste aproape 150 milioane de euro, după care, la următorul, sunt proiectele mari, cu staţii mari, care durează 2-3 până la 4 ani şi care înseamnă alte 300-400 de milioane. În total am fi vrut să accesam fonduri de peste 800 de milioane de euro. Aceste fonduri sunt on top faţă de investiţiile normale de care vorbim an de an, cele 200 de milioane.
AGERPRES: Care sunt pierderile financiare estimate pentru acest an, precum şi cele de anul trecut?
Monica Hodor: Anul acesta, dacă e să calculăm, în jur de 200-300 de milioane, iar anul trecut am pierdut aproape de 100 de milioane.
AGERPRES: Ce se poate face?
Monica Hodor: Deci, exact ce v-am spus: soluţiile sunt pe masa atât a Guvernului, atât a Comitetului interministerial care s-a format de câteva săptămâni, atât pe masa reglementatorului. Trebuie luată numai o decizie. Singura decizie trebuie ori compensarea, pe care deja am cerut-o de trei ori în legislaţie, în ordonanţe, şi care a fost scoasă de fiecare dată, sau plafonarea preţului de consum tehnologic pentru o anumită perioadă în aşa fel încât să trecem de criza aceasta, plafonarea însemnând să se facă o platformă pe care producătorii, care sunt producători ai statului, ar putea să dea la un preţ stabilit de către Guvernul României.
AGERPRES: Special pentru consumul propriu tehnologic?
Monica Hodor: Special pentru consumul tehnologic, care, v-am zis, nu îl plătim noi acum ca şi clienţi, dar îl plătesc clienţii peste un an, peste doi, dar fiind suma atât de mare, iar tariful fiind limitat cu o creştere de 7%, acest deficit de care va spun în anul acesta noi ar trebui să-l recuperăm în următorii 10 ani. Cine ne dă nouă sau ce banca îmi dă un credit fără să aibă predictibilitatea că îl dau înapoi, până când pot să-l rambursez? Mă duc la bancă şi ce spun? Când poţi să-mi dai banii înapoi? Păi nu ştiu, când o vrea statul.
AGERPRES: Cu cât vor scădea investiţiile?
Monica Hodor: Investiţiile vor scădea pe măsura pierderilor financiare. Deci normal ar trebui ca anul acesta să nu mai facem investiţii. Dar, bineînţeles, sunt anumite investiţii legale, cum ar fi conexiunile. Nu se pot opri. De asemenea, sunt cele pentru anumite sisteme, pentru contorul electronic, avem un angajament faţă de Uniunea Europeană şi faţă de ANRE. Anumite proiecte se pot opri şi anumite proiecte trebuie să meargă înainte. Dar pentru asta o să avem nevoie de finanţare, ori de la bănci, ori de la clienţi, ori de la statul român.
AGERPRES: Aţi fost acuzaţi, distribuitorii, că nu racordaţi gratuit noii consumatori, aşa cum spunea legea…
Monica Hodor: Legea s-a schimbat. Nu există gratuitatea. A existat gratuitate din martie 2021 până la finalul anului, când s-a schimbat Legea energiei, iar toţi clienţii care erau sub 100 de metri au fost conectaţi gratuit. Nu este adevărat că nu i-am conectat. Iar acum într-adevăr, deci şi la consumator, conform noii legi, conexiunile sunt gratuite, iar consumatorul plăteşte numai valoarea unei conexiuni standard. Dacă conexiunea standard este de 100 de lei, plăteşte 100 de lei, chiar dacă el are o conexiune care costă 1.000 de lei. Sunt nişte preţuri deja stabilite de către reglementator. Chiar dacă face conexiunea, să spunem, cu un proiectant extern, nu o face direct cu Enel, i se rambursează banii. I se rambursează într-un an, i se rambursează în trei ani, dar i se rambursează banii. Depinde care este contractul între noi şi clientul respectiv.
AGERPRES: În concluzie, care e scenariul cel mai pesimist pe care îl luaţi în calcul dacă autorităţile nu iau nicio măsură pentru sectorul de distribuţie?
Monica Hodor: Noi vom încerca să continuăm să susţinem serviciile de distribuţie, poate cu anumite sincope, din cauza faptului că nu mai sunt aceşti bani de investiţii şi pentru operaţiuni. Problema este că acest deficit afectează nu numai E-Distribuţie, afectează întregul ecosistem, afectează şi furnizorii de materiale, şi furnizorii de echipamente, afectează şi clientul final, bineînţeles.
Deci putem spune că acesta va fi un pericol pentru întreg sistemul energetic, nu numai pentru noi, iar acesta este un păcat, pentru că, în momentul în care vom bloca şi vom renunţa la aceste investiţii, e ca la ceasul elveţian: dacă nu se mişcă o rotiţă, nu mai merge nimic.
Şi atunci nu o să putem să atingem ceea ce ne-am propus prin ţintele de Green Deal sau Fit for 55 şi aşa mai departe. Deci o să avem o problemă, pentru că motorul nu va mai funcţiona. Blocat odată, este foarte greu să-şi mai dea drumul după aceea. Iar toate aceste blocări ne vor duce cu câţiva ani în urmă tot sistemul energetic.
