Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România nu a provizionat, până la sfârșitul anului trecut, cele 373 de milioane de lei, pe care îi solicită statul român, în litigiul cu cea mai mare valoare în care este implicată compania.
Hidroelectrica a publicat raportul anual ăe 2019, în care arată că, încrezătoare fiind în șansele sale de succes, nu a provizionat, până la finalul anului trecut, suma de 373 de milioane de lei, pe care i-o cere în instanță statul roman drept plată a unor redevențe din trecut. Un expert angajat în acest sens a depus o expertiză la finalul lunii aprilie, funcție de care părțile vor decide ce va urma. Nu știm încă ce s-a întâmplat în această chestiune-am solicitat un punct de vedere companiei referitor la ce a urmat în această speță după finalul lui aprilie, îl vom publica imediat ce va veni. Însă, până atunci, iată mai întâi ce a scris compania în raport:
Ministerul Energiei a solicitat instanței următoarele:
(i) suplinirea consimțământului Hidroelectrica de a încheia un act adițional la contractul de concesiune, prin care contractul să fie modificat astfel încât:
Ministerul Energiei, în calitate de concedent să poată modifica unilateral valoarea redevenței; și
să fie modificată valoarea redevenței la valoarea amortizării anuale a activelor primite în concesiune.
(ii) ulterior, Ministerul Energiei a suplimentat acțiunea în instanță, solicitând Hidroelectrica plata a 373 milioane lei, reprezentând diferența dintre amortizarea activelor primite în concesiune și redevența plătită pentru perioada 2013 – 2018.
Acțiunea în instanță a Ministerului a fost inițiată în urma unui control și al unui raport al Curții de Conturi asupra Ministerului Energiei. Conform acestui raport, metoda de determinare a redevenței contractului de concesiune contravine Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale și normelor metodologice de aplicare aferente, aplicabilă agenților economici. Conform prederilor legii menționate, amortizarea activelor concesionate este în sarcina proprietarului, în acest caz, în sarcina Ministerului. Această amortizare se recuperează prin redevență.
Societatea are ca argumente împotriva solicitării Ministerului prevederile Ordonanței nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, conform căreia bunurile care aparțin domeniului public nu se supun amortizării.
Din această categorie fac parte și bunurile concesionate de Minister către societate. Astfel, valoarea amortizării pe care Minsterul o are în sarcina sa, în calitate de proprietar al unor active din domeniul public concesionate, este nulă, în consecință și valoarea ce ar trebui recuperată prin redevență este nulă.
În data de 6 noiembrie 2019, instanța a numit un expert independent pentru a determina valoarea amortizării, respectiv diferența dintre amortizarea determinată și redevența plătită de societate.
Termenul următor este 29.04.2020, când se așteaptă ca expertul independent să depună raportul de expertiză contabil. Ulterior depunerii raportului, părțile vor putea contesta conținutul acestuia.
Pe baza argumentelor prezentate mai sus, societatea estimează că probabilitatea ca litigiul să se finalizeze în favoarea societății este ridicată, în consecință, nu a înregistrat un provizion în legătură cu acest litigiu”
Povestea, pe scurt
Atunci când a fost înfiinţată, Hidroelectrica a primit în concesiune inclusiv unele bunuri care fac parte din domeniul public al statului, pe care compania le administrează şi pentru care trebuie să plătească redevenţe. Este vorba mai ales despre diguri. În 2014, Curtea de Conturi a făcut un control la Ministerul Energiei, iar una dintre concluzii a vizat în final solicitarea de creştere a acestei redevenţe pe care compania o plăteşte. Chiar de 20 de ori. Ministerul Energiei, cel care deţine în numele statului 80% din Hidroelectrica, nu a contestat raportul Curţii şi, ca atare, s-a îndreptat în instanţă împotriva Hidroelectrica. A cerut în 2019 373 de milioane de lei, drept redevenţe suplimentare care trebuie plătite pentru ultimii cinci ani, plus dreptul de a stabili unilateral valorile viitoare ale redevenţei.
În 2018, compania a plătit în contul acestei redevenţe 3,9 milioane de lei, potrivit datelor publice. În perioada 2015-2018, a plătit, în total, circa 19 milioane de lei
Publicul trebuie să ştie că această redevenţă nu trebuie confundată cu „taxa pe apă”, pe care compania o plăteşte Apelor Române, pentru apa pe care o trece prin turbine pentru a produce energie electrică şi care este mult mai mare . În 2018, Hidroelectrica a plătit în contul acestei taxe pe apa uzinată 360 de milioane de lei, iar în perioada 2013-2018 peste două miliarde de lei.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai profitabilă companie a statului român.
